Publicitate
Referendum anti-gay

Coaliția pentru Familie are voie să facă aproape orice în campania pentru referendumul anti-gay

Instituțiile statului par neputincioase.

de Eduard Nicolae Popa
25 Septembrie 2018, 12:55pm

Poză de pe pagina de Facebook Corupția Ucide

Din moment ce ai dat click pe acest articol, probabil știi deja că pe 6 și 7 octombrie va avea loc referendumul pentru familie, cel prin care se încearcă revizuirea Constituției astfel încât familia să se întemeieze pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, nu „între soți”, cum este în prezent.

Și cum este nevoie de o prezență de măcar 30% pentru ca referendumul să fie validat, iar mare parte din bula ta deja și-a pus frame-ul „#boicot” pe profilul de Facebook, probabil ți-au atras atenția și numeroasele stickere și bannere care mai de care mai scandaloase, menite să îl facă pe omul de rând să se sperie și să meargă la referendum. Unul dintre cele mai viralizate afișe de acest fel îl reprezintă banner-ul din Piața Victoriei din Timișoara, unde este scris că „dacă nu vii la vot, doi bărbați vor putea adopta copilul tău”.

Am vrut să aflu dacă e legal să faci campanie în felul ăsta, bazându-te pe minciuni flagrante. Pentru că nu, nu-ți va lua nimeni copilul dacă definiția familiei din Constituție rămâne aceeași, altfel ți l-ar fi furat până acum. Așa c-am stat de vorbă cu mai mulți experți și șefi de instituții din România.

CNCD spune că pot exista consecințe legale pentru mesajele mincinoase

Pentru început, i-am cerut un punct de vedere președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, pentru a afla dacă instituția pe care o conduce n-ar putea sancționa autorii mesajului pentru discriminarea comunității LGBT:

„Fiecare își asumă responsabilitatea pentru astfel de mesaje. Cunosc banner-ul de la Timișoara și cu siguranță pot exista consecințe legale pentru astfel de mesaje. Trebuie vorbit cu Autoritatea Electorală Permanentă”.

Zis și făcut, astfel că următorul pe care l-am apelat a fost vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț. Acesta mi-a spus însă că nu are atribuții în acest sens și m-a pus să dau mail la Biroul Electoral Central (BEC).

Biroul Electoral Județean Timiș s-a făcut că nu știe

Am obținut datele de contact ale celor de la Biroul Electoral Județean Timiș, cărora le-am dat un mail, dar i-am și sunat. Mi-a răspuns un domn foarte simpatic, care mi-a spus că nu primise încă „nicio informare, intervenție sau observație cu privire la acest banner”.

„De la dumneavoastră aud prima dată despre acest lucru, cel puțin eu personal.”

Nu știa nici dacă Biroul Județean se poate autosesiza pe asemenea speță. A zis că se interesează, își întreabă colegii, să fie sigur că „nu depășim cadrul legal”. La finalul conversației, l-am întrebat din nou dacă e sigur că nu sunase nimeni la BEJ Timiș, din moment ce informația era deja pe tot Internetul și pe toate site-urile de știri:

„A fost duminică, lumea se mai odihnește. Nu toți stăm pe Facebook. Rămâne să vă contactăm în legătură cu acest lucru. Sunteţi primul om care a dat vreun telefon sau mi-a adus la cunoştinţă despre acest lucru.”

Poză via pagina de Facebook a lui Codru Vrabie.

Experții mi-au explicat diferențele dintre campaniile electorale și cele pentru referendum

Lămurit buștean de autorități, am zis să apelez și la experți. Codru Vrabie, consultant independent în ceea ce privește legislația constituțională, mi-a explicat că legile referendumului diferă de cele ale unei campanii politice normale:

„Nu ştiu dacă este ilegal sau nu ce s-a făcut la Timișoara. Din două motive: N-am de unde să ştiu care sunt reglementările locale din Timişoara cu privire la panotajul stradal pentru că panotajul stradal este reglementat de către Consiliul Local al fiecărei localităţi, nu există o legislaţie naţională cu privire la acesta. Apoi, în privinţa campaniilor pentru referendum nu sunt aplicabile aceleaşi reguli din campaniile electorale pentru alegeri. În campaniile electorale pentru alegeri, toate afişele, fluturaşii, bannerele electorale trebuie obligatoriu să conţină denumirea producătorului, cine le-a plătit sau în beneficiul cui au fost ele produse şi tirajul, acestea ar fi minimal cele trei condiţii.”

Problema este că nici măcar primarul din Timișoara nu e prea documentat pe tema asta. Într-un interviu acordat RFI România, Nicolae Robu a declarat că „nu știe cum este legea (n.r.-în ceea ce privește afișele care se pun în oraș în campania pentru referendum). La momentul la care vom ști, vom da aprobări scrise”.

Poză via pagina de Facebook a lui Septimius Pârvu.

Am vorbit pe tema asta și cu Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum, cu experiență în monitorizarea alegerilor. Mi-a confirmat că legislația privind campania pentru referendum e destul de vagă:

„În legea 3/2000 privind organizarea referendumului există articolul 30 care spune doar că partidele politice și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber, fără discriminare, și că nu trebuie să contravină ordinii de drept. Dar cam atât, nu avem ca la toate celelalte alegeri, niște specificații foarte clare, cu ce fel de afișe poți să folosești sau chestiuni de genul acesta.”

În schimb, reguli ceva mai clare există pentru campania făcută la radio sau la TV, mi-a mărturisit Septimius Pârvu:

Decizia 441 a Consiliului Național al Audiovizualului specifică faptul că campania electorală se termină pe 5 octombrie, la 7 dimineața. Sunt și niște prevederi legate de prejudicii de imagine și dreptul la replică și apoi se mai specifică faptul că radiodifuzorii de vineri dimineața până duminică seara nu pot difuza sondaje de opinie sau vox pop-uri.”

Totodată, expertul de la EFOR avertizează că inclusiv atribuțiile Birourilor Electorale județene sunt destul de neclare. De obicei, acestea sunt cele care gestionează plângerile privind campania electorală:

„Având în vedere că legea 3/2000 se completează cu legea 208 privind parlamentarele, aș zice că tot birourile de circumscripție sunt cele care rezolvă problemele legate de campanie. Dar e foarte dereglementat, e cam Vestul Sălbatic. Și în ordonanța 86, trimisă marțea trecută, se specifică faptul că prevederile privind finanțarea campaniei, sursele banilor sunt cele din legea 334 privind finanțarea partidelor. Adică există aceleași limite care se aplică și la campaniile electorale.”

În privința stickerelor și a bannerelor mincinoase, precum afișul de de la Timișoara, Pârvu crede că, spre deosebire de campaniile electorale, e mai greu pentru autorități să ia măsuri:

„Spre deosebire de materialele din campania electorală, unde trebuie să scrii cine ți le-a tipărit, câte exemplare și alte chestii de genul ăsta, la referendum nu ai prevederi de acest fel. Acuma, pentru genul acela de banner, eu cred că se face reclamație la Biroul de circumscripție, dar regulile astea fiind destul de vagi, nu mi-e destul de clar nici ce măsuri se pot lua, probabil să-l dea jos. Am văzut că s-au mai distribuit tot felul de flyere, printr-un liceu din Brașov, de exemplu. Dar e foarte greu să sancționezi un individ, chiar și profesor fiind, deși aici există pe legea Educației niște prevederi. Pe de altă parte, cum nu scrie pe ele cine le-a făcut, e foarte greu să urmărești. Noi, de exemplu, avem un site - votcorect.ro - unde lumea poate să ne trimită sesizări. Am primit inclusiv o reclamație că și-n biserici s-a început campania pro-referendum. E foarte greu în cazul campaniei pentru referendum să identifici sursele materialelor.”

Așadar, nimeni nu pare să știe cu precizie care este treaba cu campania electorală într-un astfel de referendum, în care actorii politici nu sunt direct implicați. Mai mult, s-ar putea ca în perioada premergătoare referendumului pentru familie totul să fie permis în materie de propagandă.
Acestea fiind spuse, singurul lucru care rămâne dacă vedeți ceva ofensator este să sunați la Biroul Electoral Județean din care faceți parte și să faceți observație/reclamație/sugestie. După cum a spus și domnul de la BEJ Timiș, „nu toți stăm pe Facebook”.

Tagged:
Features
προπαγάνδα
referendum
homofobie
Locale
Coalitia pentru familie
manipulare
timisoara
constituie
familie traditionala