Publicitate
High Hui

Cum să nu te droghezi ca un idiot

Uite un ghid care-ți poate salva viața.

de Vlad Marko Tollea și David Hillier
30 Noiembrie 2018, 5:00am

Fotografie de Max Daly

Hei, am ceva important să-ți spun: indiferent ce spune mama, proful sau președintele, drogurile nu sunt toate rele. Dar, pe mâini greșite și fără cunoștințe corecte, pot fi periculoase pentru sănătatea ta fizică și mintală. Dacă te atrage experimentarea narcoticelor, dar vrei să te asiguri că vei fi în siguranță, am făcut acest ghid rapid pentru tine.

Primul lucru pe care trebuie să-l știi e că, dacă alegi să consumi mai multe droguri într-o singură seară, crește riscul cu fiecare nouă substanță pe care o bagi în corp. Când introduci și alcoolul în ecuație, lucrurile o pot lua și mai razna. Așa că ți-am făcut lista de mai jos ca să bagi bine la cap care-s combinațiile care merg și ce e bine să nu bagi niciodată în aceeași sesiune.

CANABIS

Nu pot să-ți vorbesc despre iarbă fără să-ți spun despre substanțele canabinoide din ea: THC-ul este cel care te sparge, în timp ce CBD-ul te relaxează. O mare parte din canabisul de astăzi are niveluri disproporționate de THC și, când e fumat în cantități mari – cum ar fi zilnic pentru o perioadă mai lungă de timp – a fost legat de probleme de sănătate mintală. La un nivel mai puțin dramatic, consumatorii spun că se simt mai puțin motivați. Ce e foarte clar: să te urci la volan fumat e foarte periculos.

E bine să știi că atunci când îl fumezi cu tutun (așa fac 90% dintre europeni, conform Global Drug Survey), este cel mai nociv pentru plămâni și poate duce la dependența de nicotină. Plămânii vor fi mult mai fericiți cu vaporizatorul sau produsele comestibile.

Când vine vorba de amestecuri, evită să iei și stimulente (cum ar fi cocaina sau ecstasy) în timp ce fumezi iarbă. Practic, combinația asta trimite mesaje contradictorii minții tale: ba îi spune să gonească, ba să încetinească. Rezultatul: un stres imens resimțit de tine.

În schimb, uite ceva ce probabil nu știai:

„Când ești pe psihedelice, iarba poate să te ajute. Dacă tripul o ia razna sau te simți compleșit, e de preferat să îți aprinzi un joint”, mi-a spus Valentin Simionov, coordonator de programe la Rețeaua Internațională a Persoanelor care Consumă Droguri (INPUD) și fost director al Romanian Harm Reduction Network.

Cât despre iarbă și alcool, e bine să știi că, în doze mari, ți se poate face rău. Așa că mai bine alege doar una din astea.

grafic
Imagine via OER Commons

CANABINOIZI SINTETICI (ETNOBOTANICE)

Poate le știi ca Spice, Ninja, AM-2201, JWH-018 sau mai generalul „legale”. Dar denumirea de noi substanțe psihoactive (NPS) e una mult mai aproape de realitate.

Canabinoizii sintetici sunt similari marijuanei – pentru că acționează asupra acelor receptori din creier ca THC-ul, componenta psihoactivă din canabis. Dar au un efect mult mai aspru decât obișnuitul cui și te pot aduce într-o stare profundă de inerție. Consumatorii s-ar putea amuza și relaxa profund, dar ar trebui să fie atenți și să nu fumeze prea mult fiindcă duce la paranoia și amorțeală. Se consumă de obicei cu tutun, care este cel mai nociv pentru plămâni. Un mod mult mai sigur de consum ar fi să fie folosit în stare lichidă sau cu un vaporizator.

E foarte ușor să abuzezi sau să iei o supradoză din ceva de-a cărei puritate nu ești convins. Iar când un dealer sau magazin îți dă din start o combinație proastă dintre un JWH și-un stimulent cvasi-legal ca MDPV, atacul de panică e aproape garantat.

Ar fi bine să te ții departe de ele. Poți primi o combinație foarte nașpa și-atunci niciun ghid nu te mai poate calma.

STIMULENTE

Stimulentele – precum cocaina, MDMA – nu sunt deloc recomandate persoanelor cu boli cardiace. Dacă starea ajunge la o viteză prea mare, s-ar putea să vrei să iei sedative ca să te liniștești. Dar, în cazul în care nu e grav, cel mai bine e să faci asta responsabil și să le iei abia după ce a trecut efectul care te ridică.

valentin-simionov
Valentin Simionov, coordonator de programe la INPUD. Fotografie via pagina sa de Facebook.

Dacă iei stimulente, o să-ți vină să bei. Și chiar o să poți să bei mai mult. Problema e că, în toată repeziciunea aia, o să bei doar alcool. Iar asta nu e deloc bine.

„Stimulentele, luate împreună cu deprimanți (cum e alcoolul), îți pun presiune inutilă pe sistemul circulator, care trebuie să o ia când repede, când tare. Și nu mai înțelege nimic. Substanțele vasodilatatoare ca poppers-urile îți fac inima să pompeze mai tare, că are mai mult volum de acoperit, iar stimulentele din efedrina (ca metamfetamina) îți contractă vasele și îți cresc presiunea. Adică apare inclusiv pericolul să îți plesnească niște vase de sânge. Dar depinde de ce calitate a venelor ai”, mi-a spus Simionov.

Dar să le luăm pe rând pe cele mai cunoscute stimulente.

MDMA/Ecstasy

Este un stimulent găsit mai mult sub formă de pudră sau în tablete. Este un drog empatogen, adică te face mai empatic cu cei din jur. Tăria lui diferă în funcție de lot, așadar consumatorii ar trebui să fie mereu atenți. The Loop, organizația din Marea Britanie care luptă pentru reducerea efectelor negative ale drogurilor, a lansat campania #CrushDabWait în 2015. Aceasta recomanda să-ți bagi vârful degetului mic în drogul pudră, să-l lingi și apoi să aștepți două ore ca să vezi potența efectului său. Cu tabletele, sfatul este să „începi cu un sfert și să bei apă regulat”. Deci: ia un sfert de boabă, așteaptă cel puțin o oră și vezi cum te simți. Efectele vor fi diferite la fiecare persoană, în funcție de greutate, și este important să te hidratezi. Dacă urina ta este nămoloasă și galbenă, e timpul să bei niște apă sau suc de fructe.

„În unele pastile de Ecstasy se mai pun pastile de PMA (i se mai spune Dr. Death), în loc de MDMA. Stimulentul ăsta durează mai mult până te ia, așa că unii aleg pripit să mai ia o doză. Iar de-aici pot ajunge la multe complicații cu hipertermia. Adică dacă nu ajungi rapid la un medic care să te răcească, e cam grav”, te avertizează Simionov.

Încă ceva: în loc să le combini cu alcool sau cu alte droguri (mai ales tot stimulente, care-ți vor ridica termostatul și-ți vor tura inima la maxim), mai bine le iei cu jumate de litru de apă plată pe oră. Sau, chiar mai bine, cu niște băuturi electrolitice.

grafic
TripSit este o comunitate online care educă în scopul prevenirii abuzului de droguri.

Cocaina

Este un stimulent sub formă de praf care și-a câștigat pe bună dreptate reputația că-și face consumatorii gălăgioși și insuportabil de încrezători în ei. Deși efectele ei sunt de scurtă durată, este foarte adictivă, în special fiindcă stimulează eliberarea de dopamină – o substanță chimică de recompensă pe care creierul tău o iubește enorm. Cocaina pune o presiune incredibilă pe inimă, iar când este consumată cu alcool, produce o substanță numită cocaetilenă (cocaethylene), care se metabolizează în ficat și mărește concentrația de cocaină din corp. Din cauza naturii sale adictive, cocaina ar trebui folosită ocazional și să nu devină un obicei regulat de socializare.

Amfetaminele

Sunt psihostimulenții cunoscuți sub numele de speed, care-ți măresc încrederea în sine, dar și pulsul. Poate fi trasă pe nas sau luată oral și este adesea folosită de clubberi ca să danseze cât mai mult. Poate să pună o presiune imensă pe inimă, mai ales când este consumată cu alte droguri: în special periculoasă este combinația de amfetamine cu stimulenți precum MDMA-ul, care pot obosi enorm inima. Consumatorii ar trebui să fie conștienți că amfetamina are o reputație infamă pentru insomniile provocate. Iar astea duc la anxietate și crize cu adevărat inumane de introspecții matinale.

Metamfetamina

Alt drog care intră la stimulente pentru că-ți dă o stare de euforie și de încredere în sine, metamfetamina este combinată deseori cu alcool. Mulți îl iau când au băut prea mult și vor să se trezească. Sau, invers, beau alcool ca să-i accentueze efectul. Dar tu nu fi fraier și nu exagera în combinația asta, că abuzul poate avea efecte fizice și mintale serioase.



Mefedrona (i se mai zice Mcat sau „săruri de baie”)

Este un stimulent sintetic, un compus asemănător amfetaminei, care a devenit faimos în anii 2000 ca drog legal, înainte să fie interzis. Efectele sale se situează undeva între cele ale MDMA-ului și cocainei, deși cu efect mai redus al stării de empatie comună ecstasy-ului. Dozajul depinde de toleranță, dar efectele unei cantități inițiale – dacă este luată oral – vor avea loc în aproximativ 45 de minute. Dacă tragi o linie va avea efect imediat, pulsul va fi crescut, vei avea mai multă energie și vei debita tot felul de căcaturi. Revenirea de după este brutală. Fii atent și oprește-te la timp. Și încă ceva: marea majoritate a deceselor cauzate de mefedronă s-au întâmplat când a fost combinată cu alcool și cocaină.

DEPRIMANȚI

Opioide

Sunt analgezice extrem de potente. Heroina este cel mai popular exemplu. Consumatorii spun că simt o stare profundă de căldură și euforie. D-aia calea spre dependență e deseori lină, mai ales pentru cei cu probleme pre-existente de sănătate fizică și mintală. Heroina este de obicei injectată, trasă pe nas sau inhalată. Consumatorii obișnuiți pot să intre într-un ciclu distructiv de consum constant: ca să evite comedown-ul dureros, dar și orice altă durere pe care încearcă să o blocheze cu drogul. Supradozele sunt foarte comune și rezultă în deprimarea sistemului respirator: creierul oprește sau își încetinește transmiterea de mesaje care spun corpului să respire.

România e în sevraj, mai ales partea de sud a țării. Ultimul lucru pe care să-l dorești, în calitate de consumator de opioide, ar fi să mai și iei chestii pe lângă.

Una dintre cele mai proaste combinații este un opiaceu (de exemplu, heroină) cu un stimulent (cum ar fi cocaină sau amfetamine). Cunoscută drept „speedball”, a curmat viețile multor vedete, precum a umoristului John Belushi și a actorilor John Farley și River Phoenix.

O veste dureroasă din 2018 a fost moartea lui Mac Miller. Rapperul tocmai își lansase albumul cel mai aclamat de critici. Cauza morții a fost stabilită de toxicologi drept o combinație dintre alcool, cocaină și fentanil.

Simionov îți recomandă să nu amesteci cu nimic opioidele.

„Foarte mulți consumatori de opioide își gestionează starea de rău cu medicamente similare, precum Tramadol sau benzodiazepine”, îmi spune. „Problema cu aceste amestecuri e că, dacă nu ai experiență, îți anesteziasă simțurile, și atunci ajungi mult mai praf. Dacă deja ești pe benzodiazepine și faci rost de heroină, s-ar putea să nu estimezi bine doza. O altă problemă ar fi că nu există protocol anti-supradoze în România. Nu există naloxon (naloxonă), care-i un antidot. Așa că, deși poți să fii ONG care-i ajută pe dependenți, până vine ambulanța, consumatorul îți moare în brațe.”

„În plus, a început să apară și fentanilul în Europa, iar asta e o mare problemă. E ușor de procurat și mai nou se combină cu cocaină sau heroină. Spre deosebire de ultima, fentanilul, chiar dacă e opioid, are mai degrabă un efect anestezic. Așadar, nu înțelegi exact ce se întâmplă în jur. Eu sper că România o să fie ocolită de el”, spune Simionov.

În concluzie, din cauza sevrajului și a ușurinței cu care poți cădea în dependență, e de preferat să eviți analgezicele cu totul. Cu atât mai mult în combinații.

ok-4
În cadrul campaniei „România în sevraj”, VICE a organizat o dezbatere pe tema consumului de droguri.

GBL/GHB

Sunt depresanți ai sistemului nervos central care, în doze mici, pot avea un efect similar cu cel al alcoolului, iar consumatorul devine mai sociabil, relaxat și mai amețit. Problema este linia fină dintre o doză sigură și una periculoasă: o doză normală de GHB este undeva între 0,5 și 4 mililitri, iar de GBL între 0,3 și 2 ml, pentru marea majoritate a oamenilor (în funcție de greutatea corporală). Numai că o cantitate mică peste capacitatea corpului poate duce la „comă” temporară, iar consumatorii vor fi absenți vreo trei-patru ore. Asta mărește vulnerabilitatea consumatorului și astfel GHB și-a câștigat reputația de drog al violului. Șansa acestei reacții este crescută când este combinat cu alcool sau benzodiazepine. Consumatorii – mai ales începătorii – ar trebui să o ia ușor: un sfert de linguriță pentru început. Găsește o doză care funcționează pentru tine și mereu lasă două ore înainte să consumi o nouă doză.

Sedative

În Marea Britanie e epidemie de Xanax, mai ales în rândul cântăreților de hip hop. Iar, dacă e să luăm în considerare și fentanilul care intră tot mai des în sângele americanilor, un mix de sedative și analgezice poate fi ultima chestie pe care o înghiți.

Uite un sfat: nu lua niciodată sedative deodată cu stimulente și nu le alătura niciodată analgezicelor sau altor sedative! Nu de alta, dar s-ar putea să te trezești mort.

KETAMINA

Este un drog disociativ, adică blochează schimbul de informații între creier și corp, iar asta poate duce la anestezie. De-acolo și numele, că te simți îndepărtat, disociat de partea ta fizică. Este cunoscută ca tranchilizant de cai datorită folosirii sale în medicina veterinară și este folosită ca anestezic în unele țări. Are efecte halucinogene și ar trebui folosită cu precauție, iar liniile trebuie să fie foarte mici. Oamenii care folosesc cantități mai mari spun că ajung în „gaura k” (K-hole), în care consumatorul nu se mai poate mișca sau funcționa, în funcție de starea mintală. Efectele ketaminei, deși profunde, sunt de scurtă durată, dar abuzul repetat poate afecta sever vezica urinară și rinichii.

Tot mai multe studii recente arată cum persoane cu depresie greu de tratat reușesc să zâmbească iar după un tratament experimental cu disociativul ăsta. Asta nu înseamnă s-o vânezi pe stradă sau net. Oamenii ăia erau sub atentă supraveghere medicală.

PSIHEDELICE (LSD, ciuperci, DMT, mescalină, familia 2C)

Sunt halucinogene și, în funcție de drog și metoda de ingestie, tripurile pot fi scurte și intense, sau lungi, și-atunci trebuie să știi sigur că ai ajuns în vârful stării înainte de a lua ceva peste. Dacă chiar vrei să experimentezi, le poți combina cu disociative sau cu empatogene. Dar ultimele două DOAR în doze foarte mici.

Și uite ce ți se poate întâmpla când le iei cu alcool:

„M-am trezit azi-dimineață la spital, după ce am luat aproximativ 15 miligrame de 5-MeO-DMT peste destul de multe beri”, povestește un consumator pe site-ul erowid.org, unde cititorii își împărtășesc experiențele cu droguri ca să învețe și alții din ele.

SOLVENȚI ȘI INHALANȚI

Pentru mulți adolescenți, să miroasă lipici sau să inhaleze aerosoli pe care i-au pulverizat într-o pungă de plastic reprezintă primul lor experiment cu drogurile. Deși nu sunt ilegale – o substanță volatilă ar putea fi orice de la gaz butan la acetonă – sunt depresante ale sistemului nervos și pot avea efecte psihoactive diferite de cele cauzate de excesul de băutură. Consumatorii vor inhala profund vaporii substanței, iar pericolele asociate consumului sunt stopul cardiac și asfixierea după pierderea cunoștinței, plus accidentele cauzate de comportamentul riscant sub influența substanței. Există de asemenea riscul de inhalare a substanței toxice și – din cauza faptului că multe dintre produse sunt inflamabile – fumătorii ar trebui să nu fumeze în apropierea lor, mai ales în spațiile închise.

Într-o țară ca a noastră, găsești la tot pasul copii care bagă orice, au încredere în persoane greșite, abuz de substanțe, supradoze, combinații proaste și reclame antidrog tâmpite, care te fac să-ți bagi picioarele în sistem și să-ți faci propriile presupuneri, adesea eronate.

Dar lipsa oricărui fel de precauție e cel mai toxic lucru. Nu-l înghiți.

Editor: Andreea Pocotilă