FYI.

This story is over 5 years old.

centenar

Clipul Guvernului despre România îți arată că patriotismul autohton e bazat pe minciuni

În Anul Centenarului, cabinetul Dăncilă vrea să-ți amintească de propaganda comunistă.
femeie centenar
Captură din clipul „Film de prezentare a României la sărbătorirea Centenarului”

Centenarul Marii Uniri îți bate la ușă. Și nu îți bate la ușă frumos, ca un grup de colindători bucălați veniți cu florile dalbe, ci ca DIICOT-ul când a auzit că e rost de ceva muguri.

În prag de Centenar, probabil sătul de comparațiile între biblioteca dedicată centenarului de finlandezi și Catedrala Națională (neé Mântuirii Neamului) ce s-au tot proliferat prin social media, Guvernul, în eterna-i vigilență, a lansat un nou clip de promovare a României. Exotic, patriotard și plin de patos, clipul îți povestește cât de frumoasă e grădina lui Daddy și a Maicii Domnului și cât de binecuvântați sunt toți cei care s-au născut pe acest tărâm de legendă. Glumele au apărut aproape instantaneu.

Publicitate

Dincolo de tonul de manual de ciclu primar și montajul bătrânicios, demn de un film de promovare turistică proiectat acum o sută de ani în timpul Marii Adunări de la Alba Iulia clipul își ia mai multe libertăți cu adevărul, decât un elev de școală primară care a descoperit referate.ro.

Am încercat să obțin un scurt comentariu despre clip de la un prieten, doctor în istorie, și am fost refuzat mai rău ca atunci când i-am cerut prietenia unei fete în clasa a șasea. „Nu ai ce să vorbești ca istoric serios despre clipul ăla”, mi s-a explicat între înjurături și amenințări că-mi închide telefonul. „Dacă vrei, fac caterincă”. Caterincă însă, sunt dispus și eu să fac.

Clipul de Centenar produs de Guvern începe ca o reclamă la bere autohtonă respinsă, cu un voice over parcă asigurat de nenea care face asta și la Ochii din Umbră cu Ernest. Ești expus în HD la o serie de imagini frumoase, desprinse parcă din cea mai cunoscută scenă de eutanasie din istoria filmului. Ți se vorbește despre cea mai frumoasă cascadă din lume (nu conform world-of-waterfalls.com, dar ok) sau despre ultimii lupi liberi din Europa (doar 2 500 din cei 12 000 de lupi liberi, dar ok). Bineînțeles că ți se arată și „nemuritorul Dracula”. Cum ar putea să se prezinte altfel un stat modern din secolul 21 în anul centenar decât ca hinterland-ul orientalizat al Europei, unde domnii serioși din Londra secolul 19 vin să vadă cum arată vampirii și evul mediu?

Publicitate

E amuzant, într-un fel trist. La o sută de ani de existență, România se laudă cu lupi și urși, cu Casa Poporului și cu hora (dansul național al Israelului sau al aproape fiecărui stat din Balcani). Se vorbește de „năzuință”, de „izvoare limpezi precum cleștarul” pentru a insufla grandoare în istoria noastră, în loc să ne mândrim cu ceea ce suntem și am fost. Suntem și am fost norocoși. Norocoși să existăm ca stat într-un teritoriu, astăzi grădina Maicii Domnului și hinterlandul nemuritorului Dracula, prins între trei imperii și ocolit de toate căile comerciale până târziu, în modernitate. Norocoși să nu tragem paiul scurt în marile războaie ale secolului 20 sau măcar să întoarcem armele ca să lungim paiul la momentul potrivit. Norocoși să fim astăzi membri ai Uniunii Europene și membri NATO, după cum bine zice și clipul Guvernului. Dar nu și membri Schengen, ca frații bulgari, după cum nu zice clipul Guvernului.

Neadevăruri istorice

ana

Tratamentele Anei Aslan au fost interzise în multe țări, dar astea-s nimicuri de Centenar

Problemele serioase, mai puțin amuzante, apar în momentul în care clipul ajunge la neadevăruri istorice și științifice folosite în scop naționalist. Nimeni, nicăieri în lume nu va accepta vreodată că Traian Vuia a fost primul om care a zburat, că în România s-a inventat motorul cu reacție sau că s-a construit primul avion aerodinamic. Nimeni nu va accepta că „prima femeie inginer din lume” e din România, mai ales după ce a fost respinsă de facultățile din România tocmai pentru că era femeie. Nimeni nu va accepta tratamentele pseudoștiințifice ale Anei Aslan ca „leac împotriva îmbătrânirii”, când ele au fost interzise în multe țări, din cauza efectelor secundare, dar mai ales a lipsei totale a efectelor principale.

Publicitate

Nici nu vreau să adresez disputa despre invenția insulinei, pentru că ar trebui să vorbesc îndelung despre antisemitismul mizerabil al Profesorului Paulescu.

Misticismul naționalist

Aș vrea însă să vorbesc un pic despre expresia „Clipa astrală a neamului românesc”. Nu știu ce fel de puț ezoteric ortodoxist a fost dragat, ca să scoată această expresie la iveală, dar să vorbești despre unirea din 1918 ca o „clipă astrală” e în egală măsură stupid și ilar. Îți arată cât de aproape de delirul unui Lorin Fortuna poate fi un clip promoțional al statului român care a costat probabil cât un apartament în Cluj. Probabil ungurii aveau chakrele nealiniate, când le-a venit clipa astrală, și de-aia plâng și acum după Trianon.

Genul ăsta de delir mistic naționalist care frizează ezotericul ai mai putut vedea recent când o șleahtă de primari și parlamentari PNL au îngenuncheat în fața bustului lui Avram Iancu, în timpul ceremoniei de dezvelire a statuii din Parlament.

mai

Fetele de la MAI și nodul de la cravată. Screenshot din clipul MAI de Centenar

Ai putut vedea oglindirea clipei astrale și la ultima producție a casei de discuri MAI, unde o domnișoară - surprinzător de pro LGBT pentru cineva îmbrăcat în ie - începe cu „Ea e a mea și eu a ei” și ne îndeamnă să ne iubim cu toții mama, țara noastră, cu bine, cu rău. Acum două zile, instituțiile de forță ale MAI anunțau că cei care protestează de 1 Decembrie se „descalifică ca oameni, ca cetățeni și ca români”. Cu bine, cu rău. Eventual dacă nu le place cu binele, cu răul, ca pe 10 august.

Publicitate

Patriotismul nu e despre dragostea de neam

lup

Lipsește dacul, dar e bine că s-au folosit poze stock de prin alte țări.

Lăsând la o parte caterinca de rigoare, sărbătoarea Centenarului ar putea și ar trebui să inspire genul de sentimente pe care Guvernul crede că le poate induce cu un videoclip penibil despre cum țara cu cea mai mare epidemie de rujeolă din Europa și cea mai mare penurie de vaccinuri a inventat vaccinul anti holeră (apropo, nu l-a inventat). Spre deosebire de fratele său de la țară, patriotismul poate fi încă un concept valid în secolul 21.

Jürgen Habermas, unul dintre cei mai mari filosofi și sociologi în viață, ne-a dat acum mai bine de trei decenii conceptul de „patriotism constituțional”, un concept extrem de dificil pentru români, fiind bazat pe încrederea în stat și în instituțiile sale, nu pe „dragoste de neam și de țară”.

screen-shot-clip-guvern

Captură din clipul Guvernului, nu se știe exact din ce țară e imaginea asta.

Habermas propune o nouă formă de patriotism, cel bazat pe valori liberale, centrate pe stat, ca idee ce reunește aceste valori și nu pe etnicitate sau pe idei cosmopolite de cetățenie. Aplicat la grădina Maicii Domnului, patriotismul constituțional nu este unul al etnicilor români sau al ideii de cetățeni români care știu să recite imnul, își fac cruce la biserică și mănâncă de la cinci sarmale în sus. Este credința în valorile democratice liberale pe care e bazată societatea, valori ce nu se schimbă cu una, două sau trei milioane de semnături. Credința în faptul că șaorma poate să fie la fel de patriotică precum ciolanul cu fasole sau palacsinta.

Publicitate

Cum ziceam, e un concept extrem de dificil pentru români, așa că mai bine le dai mari realizări inventate și oleacă de naționalism cu fasole.

Nu avem nevoie de realizări inventate

romania

Până și virgula s-a speriat de Centenar

Nu e ca și cum nu ai cu ce să te lauzi, ca român, la capitolul „tradiții și obiceiuri de o originalitate care încântă simțurile”, după cum zicea prietenul meu istoric, care a refuzat ca un nesimțit să-mi dea un citat. În loc să vorbim iar de obositul cimitir vesel de la Săpânța, de ce nu vorbim despre faimoasele chicușuri, drogul favorit al strașnicilor români Volovățeni? De ce nu vorbim despre falnicul obicei românesc alchimic de transformare a rahatului în aur lichid, cum nici un Paracelsus nu se poate lăuda că a reușit vreodată? Sau despre cum se scria încă din epoca fanariotă despre țăranul român că merge la birt și pleacă acasă fără palton, după ce și-a băut toți banii, dar nu înainte de a lua cu dânsul o boală cu transmitere sexuală.

Ce pot să îți mai zic pe lângă „La mulți ani, România”? Cu virgulă, nu ca în clipul Guvernului. Aș adăuga doar că nu are rost să îți faci probleme dacă ratezi petrecerea de mâine. Anul Centenarului e atât de important, încât Guvernul a decis, din nou, în eterna-i vigilență, să extindă festivitățile până în 2020. Mulți ani, într-adevăr.

Editor: Iulia Roșu