Vorba românească de care s-a bucurat și Puya, într-o melodie, prin 2015: „Noi să fim sănătoși” ar trebui să fie în egală măsură o dorință și pentru sănătatea din cap. Aia pe care mulți români nu o consideră neapărat demnă de îngrijit, în timp ce autoritățile o ignoră conștient, deși statisticile arată că unul din patru români are o problemă de sănătate mintală.În contextul ăsta, populația vulnerabilă din România are cu atât mai limitat accesul la un ajutor specializat, mai ales când atitudinea față de persoanele care au probleme psihologice este una de stigmatizare și respingere. O arată și un studiu al Centrului pentru Inovație în Medicină care spune că 68,9% dintre români nu ar fi de acord să locuiască împreună cu o persoană care suferă de o boală mintală, iar 30% dintre respondenți nu vor să stea pe aceeași stradă cu cineva care suferă de tulburări psihice sau de comportament.
Publicitate
Și când autoritățile nu fac nimic, intervin ONG-urile care încearcă să ajute atât cât pot. Asta se întâmplă și în Ferentari unde ieri, 6 noiembrie, a fost deschis primul centru de sănătate mintală din această zonă. Se numește Centrul de Bine și este un proiect al Asociației easyECO, care „vizează acordarea de servicii de informare și educație pentru sănătate mintală, servicii de investigare, testare și diagnostic al tulburărilor psihice, precum și servicii de consiliere psihologică și psihoterapie, în perioada noiembrie 2018-februarie 2019”.Este, de fapt, un proiect pop-up care va avea o durată de patru luni, „un proiect pilot pe care-l facem pentru prima dată aici, iar rezultatele, experiența și constatările noastre în urma programului vor fi valoroase pentru viitor”, după cum spune Adina Camara, manager de proiect.
Consiliere de prevenire a dependențelor la Centrul de Bine
„«De ce în Ferentari?» e o întrebare care pe mine mă întristează foarte tare, sincer, pentru că este foarte dureros să știi că un loc poate să atragă atât de multe rele. Că sărăcia poate atrage lipsa educației, că lipsa educației poate să atragă pierderea orizontului de a găsi un job care să te reprezinte, această pierdere a unui job poate să ducă la faptul că nu vei avea niciodată suficienți bani și suficientă plăcere de a face ceva. Și mai departe totul duce la celelalte rele”, explică Adina Camara, în timp ce ne prezintă proiectul în spațiul din strada Sălaj, „un salon de nunți, dar și de înmormântări”, în care există însă îndeajuns de mult spațiu pentru aceste activități.
Publicitate
Ferentari este, totodată, și primul cartier pe lista zonelor vulnerabile, unde intervin ONG-uri ca ARAS și Carusel, care derulează programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. Sau, cu alte cuvinte, organizații care încearcă să-i țină în viață pe cei dependenți, pentru care autoritățile române fac prea puțin spre nimic.Adolescenții vor beneficia și de cursuri de educație sexuală, psihoigienă, profilaxia adicției de substanțe și a bolilor cu transmitere sexuală, prin participarea la ateliere de weekend. Specialiștii de la centru vor acorda consiliere pentru perioadele bio-psihologice particulare ale vieții, precum sarcina la fetele minore, sau pentru momentele dificile prin care poate trece oricine: divorț, șomaj, violență în familie etc.Această activitate va viza lucru cu grupuri de suport și lucru individual cu beneficiarii, mi-a spus Dana Vlăsceanu, președinta Asociația easyECO, și una dintre persoanele cunoscute în comunitatea din Ferentari, în care oamenii au multă încredere. De fapt, Centrul de Bine va funcționa tocmai pentru că oameni din comunitate s-au implicat în programele sale.„Există deja o listă de 50 de beneficiari din comunitate care așteaptă să vină la consiliere”, îmi spune Dana.
„Ora de dirigenție” pentru copiii din Ferentari
Publicitate