De ce mâncarea bio și eco nu ajută cu nimic și e un moft al bogaților

Recent am fost la un prânz organizat de cele mai organice companii din Australia. Gazda evenimentului, un profesor de yoga care locuiește într-o suburbie din Connecticut, unde străzile sunt pline de mașini hibrid SUV și cafe latte cu lapte organic de migdale în orice ceașcă, mi-a explicat cu perspectiva holistică a brandului s-a aliniat cu principiile proprii.

Chelnerii au intrat în sala de banchet. În timp ce aduceau farfurii cu somon, risotto și broccoli, gazda a anunțat că mâncarea era sută la sută organică, din surse locale, fără GMO și antibiotice, hormoni sau aditivi. „Bucurați-vă de acest prânz pur cu mâncare adevărată!" a proclamat ea.

Eu nu cumpăr alimente organice și mi se pare că mișcarea anti-GMO e un rahat și mănânc un castron de cereale Lucky Charms cu lapte convențional în fiecare seară. Iar de 30 de ani nu doar am supraviețuit, dar am evoluat. Doctorii mei spun că sunt sănătos tun, cu tot cu dieta mea, aparent plină de mâncare întinată și artificială. Oare sunt vreun miracol fiziologic? Nici pe departe.

„Alimentație pură" e un fel de dietă wellness centrată pe alimente organice, non-GMO și cultivate etic care nu conțin aditivi artificiali. E o metodă populară printre mămicile care se duc la yoga, hipioții care cumpără de la Whole Foods și ocazionalii fanatici de fitness. Oferă „o pierdere rapidă a grăsimilor, care te ține o viață" și promite o viziune de wellness a la Gwyneth Paltrow, care îți va „reseta" sănătatea.

Poți să citești despre dieta de „mâncare curată" în orice revistă sau în cărți self help cu titluri de genul: „Dieta de mâncare curată simplificată" și „Mâncăruri Curate", care au ajuns bestseller. E sloganul de la Panera Bread, brandul de 5,1 miliarde de dolari, care și-a bazat strategia de marketing în jurul sloganului: „100% din alimentele noastre sunt 100% curate." S-au implicat și vedete precum Alicia Silverstone și Jessica Alba.

Problema e că mișcarea asta e un fenomen complet exclusivist, cum a spus un student de-al meu care a crescut în Detroit: „Mâncare curată? Asta e un moft de-al albilor bogați." În ciuda lipsei unor dovezi științifice, mâncarea curată definește sănătatea și pierderea în greutate, spune Krista Scott-Dixon, un consultant nutrițional pentru Precision Nutrition.

Asta e nasol, pentru dacă accepți idealurile de mâncare curată, ai putea crede că nu-ți permiți să mănânci sănătos. Alimentele organice costă cu 40% mai mult decât produsele convenționale, conform Consumer Reports. „Desigur că nu-ți permiți să mănânci sănătos, dacă cumperi sticle de suc organic la 12 dolari bucata și doar alimente organice fără organisme modificate genetic", spune Scott-Dixon.

Aproximativ 70% din din americani sunt supraponderali și doar unul din 10 mănâncă cantitatea recomandată de produse pe zi. Cele mai sărace state mănâncă chiar mai puțin de atât. Barierele financiare și de accesibilitate nu ajută majoritatea populației și afectează în mod deosebit persoanele defavorizate, spune Robin Deweese, un cercetător în disparitatea alimentelor de la Arizona State University. „Trebuie să începem să facem mai accesibile și atrăgătoare aceste produse", spune ea. „Nu ne facem griji în privința convingerilor de mâncare curată în comunitățile în care lucrăm."

Deweese spune că ea urăște termenul de „mâncare curată". „E o chestiune de statut social. E un fel de „sunt mai bun decât tine pentru că mănânc curat", spune ea. Scott-Dixon adaugă că „mâncarea curată e o preocupare a oamenilor care, în termeni socio-economici, nu au probleme reale sau legitime. E o problema de Lumea Întâi."

Într-adevăr, etichetarea unor alimente ca fiind curate denotă faptul că restul sunt murdare, stabilind o viziune binară în societate, „noi împotriva lor". „Practic folosește mâncarea ca propagandă. Există o componentă morală", spune Trevor Kashey, consultant nutrițional pentru Performanța umană completă, care deține un doctorat în biochimie.

Atunci când atât de mulți oameni au resurse limitate, trebuie să ai grijă cum demontezi mâncarea, spune John Wiedman, director executiv pentru The Food Trust, o organizație națională non-profit dedicată comunităților defavorizate, pentru a oferi alimente nutriționale la un preț rezonabil. „Dacă încerci să convingi un copil să mănânce banane", spune el, „nu vrei să creadă că bananele sunt stricate."

Scott-Dixon este de acord: „Împreună cu conceptul de mâncare curată există atâtea asocieri moraliste și pline de prejudecăți." Foarte puțini oameni au capacitatea financiară de a mânca „curat" la fiecare masă, ceea ce poate conduce la o relație distorsionată cu alimentele. „Acum fiecare alegere făcută are un bagaj incredibil, nu poți să mai iei o decizie la întâmplare. Noi le spunem clienților că felul în care percepem acest manifest este că orice alegere alimentară devine o oportunitate de a deveni paranoic, anxios, îngrijorat sau critic", spune ea.

Dacă ai bani să mănânci sută la sută curat, atunci ai un avantaj moral. „Cei care propun o alimentație curată trebuie să conștientizeze că nu toată lumea are resursele să cumpere friptură din carne crescută în ferme etice, iar din studiile arată că au cam aceeași valoare nutrițională", spune Anthony D'Orazio, un profesor de biologie și nutriție de la Ohio State University. „Asta nu te face cu nimic mai superior."

Programele de educație nutrițională ar trebui să fie sensibile din punct de vedere cultural, spune Weidman. „Nu are niciun rost mâncarea sănătoasă", adaugă el. Dacă oamenii vor să mânânce doar organic și fără GMO-uri, prigramul lui ajută cu asta, dar la sfârșitul zilei, „noi doar vrem să ajutăm oamenii să mânânce mai sănătos", spune el.

Există mai multe modalități de a face asta. Schema mâncării curate e faptul că alimentele sunt promovate ca fiind mai sănătoase și mai prielnice pentru slăbit, în comparație cu produsele convenționale și „murdare". Dar dacă ai mânca aceeași dietă cu alimente „curate" în loc de cele murdare, nu există nicio dovadă științifică care sugerează că slăbești mai mult sau ești mai sănătos, spune Kashey.

„Da, o alimentație curată ajută la slăbit. Dar nu din motivele evidente. Dacă ai slăbit e datorită faptului că nu mai mănânci fast food și te-ai apucat să mănânci frunze", spune Kashey. „Frunzele alea organice sau fără GMO nu au nicio treabă cu slăbitul." Motivul: pesticidele, GMO, antibioticele și chimicalele nu au un impact asupra conținutul caloric, spune Michael Lowe, un psiholog care cercetează controlul obezității și slăbitul, de la universitatea Drexel.

În general, slăbești dacă mănânci mai puține calorii decât arzi pe zi, adică un deficit caloric, singurul lucru care s-a dovedit că ajută oamenii cu greutatea. „Până la urmă, slăbitul, îngrășatul sau menținerea greutății ține de conținutul caloric", spune Lowe. Ani de cercetări științifice confirmă asta. „Susținerea faptului că alimentele organice sau fără GMO te ajută să slăbești e ca și cum eu ți-aș spune dacă poți sau nu să slăbești în funcție de alinierea planetelor ", spune Lowe.

Același lucru e valabil și pentru sănătate. „Sunt alimentele organice mai sănătoase? Așa ai crede, dar e ăsta un lucru confirmat științific? E greu de zis", spune Scott-Dxon. După ce a analizat 240 de studii pe subiect, cercetătorii de la universitatea Standford au eșuat să găsească o dovadă care să conecteze alimentele organice cu o sănătate mai bună.

Doar luna trecută, cercetătorii din Marea Britanie au revizuit datele și au ajuns la concluzia că încă se deliberează. Însă, ei au recunoscut că alimentele organice au câteva diferențe nutriționale în comparație cu cele convenționale. De exemplu, laptele organic are un pic mai mult Omega-3, dar mai puțin iod, în timp ce produsele organice tind să conțină mai mulți anti-oxidanți.

Dar diferențele astea nu s-au dovedit să îmbunătățească sănătatea. „Dacă un aliment are un pic mai mult sau mai puține vitamine sau minerale, asta nu înseamnă în mod special că va avea un impact practic asupra capacității de a evolua ca specie", spune Kashey.