Lumea ascunsă din Papua Noua Guinee

Un aventurier care se respectă caută mereu locurile izolate, neatinse și nedocumentate. Este una să bifezi cele mai mișto locuri: un munte aici, o cărare acolo, aceleași „priveliști care-ți taie respirația” văzute deja pe coperțile revistelor glossy. Alta este să te duci în căutarea unui stil de viață diferit, unde timpul se mișcă altfel și capcanele vieții moderne sunt atât de departe încât abia pot fi percepute.

Fotografa londoneză Zoe Springer a plecat să caute exact acest lucru cu o barcă prin Papua Noua Guinee, până în Insulele Solomon, unde a vorbit cu băștinașii și a surprins frumusețea naturală de acolo. Prin faptul că a fotografiat acest colț nevizitat al lumii, Springer a reușit să aducă Pacificul de Sud în atenția oamenilor și a dezvăluit momente unice din viața de zi cu zi, deconectată de la turbulențele culturii vestice.

O biserică catolică de pe Insula Ali, una dintre cele patru insule în apropiere de Aitape, pe coasta de nord din Papua Noua Guinee. Insula este formată din cinci sate poziționate în așa fel încât să ducă către această capelă. Catolicismul este credința dominantă pe aceste insule.

Acest băiețel, care probabil că nu mai văzuse până atunci o cameră foto, s-a uitat în obiectiv aproape încruntat în timpul unui dans tradițional, ritual al papuanilor, numit Sing Sing.

Oscar m-a urmărit sfios în Insula Garove. După ce s-a ascuns rușinos când am încercat să-i fac portretul de mai multe ori, într-un final m-a tras de bluză să-mi arate mândru nuca lui de cocos, în timp ce poza cu timiditate.

Geraldine, cu fața pictată în tradiționalele albastru și alb, incluse în costumația ritualică a insulei, nu mai văzuse niciodată o cameră, dar cu toate astea mi-a cerut curajoasă să-i fac portretul și a pozat cu mândrie pe fundalul debordant de vegetație.

Localizată într-un crater al unui vulcan, Insula Garove, parte din Insulele Witu, este plină de dealuri stâncoase înconjurate de vegetație extraordinar de abundentă, atât de densă încât se explică de ce există numai un singur așezământ pe insulă. Prăpastiile verzi sunt învăluite de nisipuri negre, iar recifurile vii își duc veacul în apa ca de cerneală.

Un trio de adolescenți pe Insula Garove, pozează apatici în timp ce mă urmăresc calmi de la distanță.

Chiar dacă cei mici erau entuziasmați de prezența mea, băiețeii păstrau distanța și păreau indeciși până când îndreptam camera spre ei.

O bunică, mama și fiul său. În satul Kopar, cu o priveliște ciudată plină de mangrove și mlaștini, nu sunt mai mult de două sute de oameni. Ca toate satele prezentate, aici nu există sistem de canalizare, iar singura sursă de electricitate disponibilă este generată prin intermediul panourilor solare miniaturale.

O bunică și nepotul ei s-au uitat fix la mine, într-un fel care ilustra atmosfera încărcată de pe Râul Sepik. Spre deosebire de alte locuri pe care le-am vizitat, Sepik avea un aer tenebros descruntat doar de culorile vii ale hainelor purtate de săteni. Legăturile familiale sunt foarte importante în cultura asta, din moment ce toate familiile locuiesc sub același acoperiș și mențin un sistem de sprijin puternic pe tot parcursul vieții lor.

Acest băiețel nu a vrut să interacționeze deloc cu mine și mi-a arătat prompt fundul ca să-și demonstreze punctul de vedere.

Această femeie avea o statură plină de mândrie și carismă. Nepoții ei nu se simțeau confortabil în prezența mea, așa că m-au privit de la distanță. Casele din regiunea Sepik, la fel ca majoritatea din satele din Papua Noua Guinee, sunt construite pe piloni ca să le protejeze de inundații și furtuni tropicale.

Jacob s-a bucurat evident de atenția pe care a primit-o. În timp ce mă ducea acasă la el ca să pot să-mi scot filmul într-un loc umbros, unchiul lui a spus că-ți poți da seama cu ușurință care copii se bucură mai mult de apă dacă te uiți la cât de decolorat le e părul.

Am reușit să obțin un zâmbet timid de la Christina, care m-a urmărit plină de curiozitate. Deși este încă mică, își purta cu eleganță prosopul pe umeri având o alură plină de încredere, specifică unei femei mai în vârstă.

Un grup de fete îmbrăcate în rochii tradiționale după ce au dansat la Sing Sing. Și ele erau pline de eleganță și am fost uimită de cât de încrezători sunt acești copii, deși nu au mai văzut până acum un străin în casele lor.

Mamă și copil în Vanimo, una dintre cele mai izolate regiuni din Provincia Sanduan din Papua Noua Guinee. Mama, care deja cunoscuse alți vizitatori, era foarte entuziasmată să-i fac o fotografie, dar copilul ei s-a rușinat și a preferat să stea cu spatele la mine.

Într-o mică piață colorată pe plajele albe din Vanimo, puteai găsi sculpturi din lemn, scoici și genți tricotate.

Copiii erau fie incredibil de entuziasmați de vizita mea și-mi intrau în cadru în fiecare moment pe care-l găseau adecvat, fie fugeau de mine țipând complet terorizați. A trebuit să aștept în liniște, pe jumătate ascunsă în boscheți, ca să pot să-i fotografiez pe băieții ăștia doi, în timp ce se jucau în nisip.

Deși prezența mea a fost întâmpinată cu scepticism, am reușit să surprind acest moment tandru dintre o mamă și copilul ei. Această eleganță plină de stil în care oamenii-și poartă hainele reflectă postura și grația tinerelor femei pe care le-am fotografiat.

Acest bărbat m-a primit călduros în casa lui. Fiindcă am fotografiat în totalitate pe film, am reușit să creez o conexiune cu subiecții, din moment ce cadrele sunt limitate și constrângerile necruțătoare.

Îndârjirea copiilor pe care i-am întâlnit în Regiunea Sepik e o aluzie la condițiile precare și viața mult mai grea decât în alte sate. Mai târziu, am cunoscut un grup de tineri care spintecau pui de rechini. Înotătoarele erau puse la vânzare, iar carnea era mâncată.

Din vulcanul foarte activ, Kadovar, ieșeau gaze pline de sulf. Am reușit să mă apropii la două sute de metri de acest vulcan cu șalupa, înainte să trebuiască să mă întorc fiindcă gazele mă sufocau. Papua Noua Guinee găzduiește unul dintre cei mai activi vulcani din Pacificul de Sud.

Un șir de copii, cu câteva momente înainte de tradiționalul Sing Sing, emanau mândrie și timiditate. Fiecare insulă are propriul port tradițional, iar în cazul ăsta era reprezentat de vopseaua facială albastră și albă. Toți copiii sunt obligați să meargă la școală până ajung la adolescență, iar fiecare sat pe care l-am vizitat, avea un centru educațional mic, dar prolific.

Două femei se odihnesc după tradiționalul Sing Sing în Madang. Acest oraș a fost martorul mai multor lupte în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În port au fost descoperite mai mult de 34 de nave scufundate. Este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase locații din Pacificul de Sud.

Îmi schimbam filmul sub un copac când, deodată, mi-a căzut o cracă în cap. Am auzit un gângurit ascuțit și am văzut-o pe fata asta care mă privea de sus. Mi-a zâmbit în timp ce o fotografiam. Nu știa ce se întâmpla exact, dar se bucura de atenția primită.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.