Cum ar fi arătat lumea fără România

Trăim vremuri în care ingineri și generali cu studiile făcute pe vremea lui Ceaușescu, evident nu în istorie sau lingvistică, vor să te convingă că limba latină se trage din limba dacă, că Iisus Cristos a fost dac sau că românii sunt poporul primordial. De-asta discuțiile despre români și România bat acum ori în ironii, ori în naționalism.

Totuși, am încercat să aflu care sunt contribuțiile cele mai de seamă pe care le-au adus românii omenirii, alea reale. Sau cum ar fi arătat lumea dacă nu ar fi existat România. Pentru un plus de suspans, am întrebat un istoric cu origini maghiare.

Leonard Horvath este doctor în Istorie și cadru didactic la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai și el nu-și poate imagina lumea fără România, mai ales fără monumentele noastre din patrimoniul UNESCO:

Istoricul clujean crede că lista trebuie completată de descoperiri care au revoluționat știința sau tehnica, de la penița de stilou a lui Petrache Poienaru, la insulina lui Nicolae Paulescu, dar și primul macaz de cale ferată:

Istoricul clujean a făcut și o trecere în revistă a evenimentelor istorice majore influențate de români. Pe lângă marile războaie sau diplomația lui Nicolae Titulescu, singurul care a deținut de două ori, în perioada interbelică, președinția Ligii Națiunilor, contează și fenomene mai puțin cunoscute.

El a făcut și o listă cu români care pot fi încadrați fără probleme în lista personalităților de talie mondială. Pe lângă personalități precum Regele Mihai I, ultimul șef de stat din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial care încă se mai află în viață și care, prin actul de la 23 august 1944 a scurtat durata conflagrației mondială cu șase luni și a salvat, astfel, sute de mii de vieți, există și români care au performat în diferite domenii.

Desigur că protocroniștii și adepții teoriei conspirației ar începe lista cu Zamolxe sau măcar cu Burebista, însă aceștia nu au fost români. De asemenea, mulți alții ar adăuga pe listă numele lui Mircea cel Bătrân sau Mihai Viteazu, însă aceștia au fost importanți mai ales pentru români, iar impactul lor în istoria universală este foarte mic.

Pe lângă mențiunile lui Leonard Horvath, am ales și eu câteva dintre cele mai faine lucruri făcute de români. Puțină lume știe, dar în întreaga lume catolică clopotele sunt trase la miezul zilei pentru a celebra un român.

Este vorba de Iancu de Hunedoara, guvernatorul Ungariei și voievod al Transilvaniei, care, în 1456, l-a învins la Belgrad pe Mahomed Cuceritorul, sultanul care supusese vechea capitală bizantină. În epocă, victoria lui Iancu de Hunedoara părea cu totul improbabilă. Era ca și cum Albania de azi ar învinge Statele Unite ale Americii într-un război direct. Papa de la Roma a fost atât de impresionat de victoria românului, încât a decis că, de acum înainte, clopotele vor fi trase în toate bisericile catolice din lume la miezul zilei pentru a celebra această victorie.

Multă vreme, Meridianul Zero al lumii a fost stabilit la Oradea. Mai exact, în perioada 1464 - 1667. Meridianul Zero a fost calculat de episcopul Ioan Vitez de Zdredna, profesorul copiilor lui Iancu de Hunedoara, inclusiv al Regelui Matia Corvin al Ungariei.

El a construit cel mai tare observator astronomic din Europa și a reușit să stabilească acest sistem al meridianelor. Inclusiv hărțile și calculele făcute de Cristofor Columb atunci când a navigat spre America (el credea că merge spre India) au fost calculate în funcție de acest meridian. În 1667, în condițiile avansului otomanilor spre Europa Centrală, Meridianul Zero a fost mutat la Paris, iar în 1851, tot din motive politice, a fost mutat la Greenwich, lângă Londra.

Pentru prima oară în istoria omenirii, principiul libertății religioase a fost proclamat la Turda, de Dieta Transilvaniei, întrunită în 1568. Până atunci, funcționa principiul care spunea cujus regio, ejus religio est. Adică stăpânul feudal stabilește și religia supușilor săi.

În epocă, Transilvania fusese apucată de frenezia reformei religioase, iar principele de atunci, Ioan Sigsmund, pierduse un mic război purtat cu secuii romano-catolici cărora încercase să le impună religia unitariană. Ca să nu mai fie alte războaie religioase, Dieta de la Turda a decis ca fiecare cetățean al Transilvaniei să fie liber să își aleagă religia. În Dieta de la Turda erau preponderent maghiari și sași, dar erau și români. Desigur, după aceea, Dieta de la Târgu-Mureș a stabilit doar patru religii recepte, iar restul, inclusiv Biserica Ortodoxă, erau socotite tolerate. Însă principiul libertății religioase a rămas.

Desigur, povestea lui Dracula este creația irlandezului Bram Stoker. Însă el s-a inspirat dintr-un personaj real, Vlad Țepeș. Acesta a fost portretizat drept un domnitor foarte crud în cărți publicate de sașii brașoveni, care au fost răspândite în toată Europa. Azi, Vlad Țepeș-Dracula este un brand turistic foarte tare.

Un român, George Pomuț, născut în orașul Jula/Gyula din Ungaria de azi, a redesenat harta continentului nord-american. În 1848, el a participat la Revoluția maghiară contra austriecilor și după ce Revoluția a fost înfrântă, a emigrat în SUA. În Războiul de Secesiune a luptat de partea Nordului și, într-o acțiune militară, a incendiat orașul Atlanta. După victoria Nordului în război, George Pomutz a fost numit consul în Rusia în 1866, iar în 1874 a devenit consul general al Statelor Unite în Rusia. În calitate de diplomat american, el a negociat cumpărarea Alaskăi de la ruși. A plătit doar 7,2 milioande de dolari.

Regele Carol I al României a fost, poate, cel mai tare șef de stat din istoria românilor. El a redesenat harta Balcanilor. Intervenția sa în războiul ruso-turc din 1877 - 1878 a decis soarta războiului. La fel, el a decis, în 1912, și victoria din Cel de-al Doilea Război Balcanic. El l-a sprijinit pe nepotul soției sale, Regina Elisabeta a României, să devină primul principe al Albaniei. Lui Carol I, bulgarii i-au oferit coroana regală, după abdicarea lui Alexandru de Battemberg, iar România și Bulgaria ar fi putut să fie unite după modelul Austro-Ungariei. Carol I a refuzat, pentru că nici Unirea Moldovei cu Valahia nu era destul de bine consolidată. Desigur, harta Balcanilor s-a schimbat de atunci, însă, în principal, statele desemnate de intervenția lui Carol I și-au păstrat nucleele de atunci.

Numele diplomatului Viorel Tilea este puțin cunoscut. Însă el a marcat decisiv istoria diplomației mondiale. De activitatea sa se leagă declanșarea Celui de-al Doilea Război Mondial. Concret, după dezmembrarea Cehoslovaciei, Viorel Tilea, care conducea Legația României la Londra, a încunoștiințat guvernul britanic și pe cel francez că Germania șantajează România și pregătește dezmembrarea țării, ceea ce s-a și întâmplat, în 1940.

Marea Britanie și Franța au garantat în acele condiții granițele României, la începutul lui 1939. Garanțiile au fost acordate pentru că România era cel mai mare producător de petrol din Europa. Polonia, care era aliată cu România, a cerut garanții identice și le-a primit în martie 1939. În septembrie același an, Germania a atacat Polonia, iar garanțiile franco-britanice au dus la intrarea celor două țări în război cu Germania. Cel de-al Doilea Război Mondial a început astfel.

Rafinarea industrială a petrolului a început la Ploiești, în 1856. Prima rafinărie de petrol din lume a fost construită de frații Mehedințeanu, doi industriași care au fost dispuși să investească în această activitate. În 1857, România a fost prima țară care a înregistrat oficial producția de petrol, 275 de tone, iar în 1900 a devenit prima țară din lume care a exportat oficial benzină.

Un moldovean stabilit la Cluj, savantul Emil Racoviță, a inventat o nouă știință, biospeologia. Totodată, Emil Racoviță a participat la expediția Belgica în Antarctica. Este socotit drept unul dintre cei mai mari naturaliști din istorie. Știința inventată de el îi ajută pe savanții de azi, pe baza studierii organismelor izolate în peșteri, cum ar putea evolua viața în eventuale baze construite de om pe Lună sau pe Marte.

Un savant român, George Emil Palade, stabilit în Statele Unite ale Americii, a primit Premiul Nobel pentru descoperirea unei formațiuni care se regăsește în toate celulele și care asigură energia acestora. Se numesc ribozomi sau granulele lui Palade. Descoperirea românului a permis un salt uriaș în biologie, biotehnologii și medicină.