Secretul este să-ți faci „cont de plăți cu servicii de bază". O directivă europeană, pe care statul nostru trebuie s-o transpună în legislația internă până pe 18 septembrie prevede tot felul de reduceri de comisioane și înlesniri la mutarea conturilor de la o bancă la alta.

Iar ANPC a redactat deja proiectul de lege prin care aceste prevederi să fie puse în aplicare, pe alocuri cu gratuități sau reduceri de costuri mai mari decât prevăzuse Comisia Europeană.

O să-ți spun un pic mai încolo ce e ăla „cont de plăți cu servicii de bază", deocamdată e important de știut că plasticul ăla pe care-l bagi în bancomat pentru a-ți scoate salariul, și pe care l-ai primit de la firmă, nu e o chestie obligatorie, ci un abuz al companiei pentru care lucrezi, care te-a vândut engros către o bancă.

Și care, de regulă, primește tot felul de avantaje financiare pentru astfel de tranzacții, tu fiind cel care suportă costurile, câștigând astfel mai puțin decât te-ai înțeles cu patronatul.

Există și situații în care a lua prea ușor astfel de lucruri te costă. Am pățit-o și eu, la un moment dat, și m-am trezit sunat de o bancă, la care aveam contul deschis de angajator, să-mi spună că am datorii. Asta după ce persoana de la HR care ne făcuse conturile ne-a spus că respectivul cont de card este gratuit.

Dacă aș fi citit contractul, așa cum te îndemn acum să faci, aș fi aflat că primirea și ridicarea salariului sunt gratuite doar de la un anume rulaj lunar în sus. Doar că respectiva companie ne plătea joi și mai apoi – știe toată lumea, cred, ce se întâmplă pe la marile organe de presă autohtone, cu firmele editoare în faliment și patronii pe la pușcării – așa că nu a fost îndeplinită condiția de rulaj lunar care asigura gratuitatea.

Un studiu făcut de o bancă arată că fiecare individ ce-și încasează salariul sau pensia pe card plătește anual cel puțin o sută de lei către bănci, reprezentând tot felul de taxe și comisioane. Dar ăsta este minimul, există bănci la care poți plăti 20-30 de lei lunar pentru cardul de salariu. Dacă mai vrei și confortul unor operațiuni de online banking, mai scoți niște bani din buzunar. În plus, există tot felul de comisioane încasate aberant, din cauza unor simple erori.

Am constatat, de exemplu, pe extrasul de cont, că o bancă mi-a luat de două ori câte doi lei pentru interogare sold, la distanță de câteva secunde; nu-mi amintesc exact dacă măcar prima interogare a soldului am făcut-o intenționat – deși asta e posibil, ți-am povestit că banii veneau absolut neregulat - însă o a doua interogare la câteva secunde distanță nu are niciun sens, fiind cel mai probabil o eroare la atingerea ecranului, imediat taxată de bancă.

Așa că ar fi indicat, dacă-ți pasă de bani, să iei problema contului în care-ți primești salariu în propriile mâini, să cauți cea mai bună și eficientă variantă de card de salariu (cele mai multe servicii necesare la cel mai mic preț) sau chiar să ceri să-ți ridici salariul în numerar.

În ciuda nenumăratelor – și extrem de interesatelor – campanii împotriva numerarului făcute de bănci și operatorii de carduri, cu largul concurs al autorităților, care motivează presiunile de eliminare a tranzacțiilor cash cu povești despre spălări de bani, de parcă n-am plăti polițiști și procurori pentru asta, încă este legal să îți iei salariul de la casierie. Nici măcar bugetarii nu pot fi obligați să-și facă, pentru salariu, un card, a decis Curtea Constituțională.

Chiar dacă e mai simplu pentru bănci și fisc să-ți pună poprire.

Acum, dacă te-ai convins că poți economisi câteva sute de lei anual, cu care să faci orice îți trece prin cap, dacă te preocupi un pic de această problemă, să vedem ce va fi acest nou tip de produs bancar. Un „cont de plăți cu servicii de bază", potrivit definiției din lege, ar trebui să includă cel puțin deschiderea, administrarea și închiderea contului, cel puțin în moneda națională, și să-ți permită să depui și să retragi bani, de la ghișeu sau bancomat, în țară sau în Uniunea Europeană, în timpul sau în afara programului de lucru al instituției de credit.

De asemenea, acest tip de cont trebuie să permită, pe teritoriul UE, debitări directe – operațiuni cu cardul, inclusiv plăți online, transferuri de credit – adică, de exemplu, să trimiți bani unui prieten din contul tău într-al lui – de la ATM-uri, ghișee sau online. Cu alte cuvinte, primirea salariului și cheltuirea lui intră la aceste servicii de bază.

Cele mai importante sunt costurile atașate unui astfel de cont. Dacă directiva europeană vorbește de comisioane rezonabile, varianta ANPC prevede că deschiderea, administrarea și închiderea contului, depunerea de fonduri și retragerea de numerar în UE, la ghișeu sau la bancomate, precum și „operațiunile de plată printr-un card de plată, inclusiv plăți online sunt oferite gratuit de către instituțiile de credit, indiferent de numărul operațiunilor executate în contul de plăți".

Altfel spus, dacă tot ceea ce dorești este să îți iei salariul într-un cont de card, să faci cu el plăți la comercianți, de la cumpărături la magazine până la plata facturilor la utilități, va fi gratuit. În plus, pentru plata programată a facturilor sau trimiterea de bani dintr-un cont într-altul, băncile trebuie să încaseze comisioane rezonabile, care să țină cont de „nivelurile veniturilor naționale" și de „comisioanele medii percepute de instituțiile de credit pentru serviciile furnizate privind conturile de plăți".

Noul act normativ mai prevede alcătuirea unei liste cu cele mai frecvent folosite și cele mai costisitoare comisioane, iar în baza acesteia ANPC va impune o standardizare a prevederilor contractuale și a obligațiilor de informare cu privire la acestea. Se elimină, astfel, comisioanele aberante, scrise cu litere mici prin contracte și încasate pentru cele mai comune nevoi ale consumatorilor, precum și situațiile în care te trezești că banca te-a taxat usturător pentru un extras de cont sau pentru o altă cerință banală.

Legea impune și realizarea unor site-uri pe care orice client să poată compara comisioanele percepute de bănci pentru servicii similare. Aceste pagini de Internet trebuie să fie independente de bănci sau IFN-uri, dezvoltate de asociațiile de consumatori sau de autorități publice și aflate în evidența ANPC. În plus, există prevederi clare pentru accesul facil și prezentarea inteligibilă a comisioanelor aferente fiecărui produs bancar.

Și mobilitatea conturilor de la o bancă sau un IFN la altă instituție, fie din România, fie din UE, este ușurată prin noua lege. Cei care vor dori să-și mute contul vor avea la dispoziție o procedură rapidă, simplă și gratuită sau cu „costuri rezonabile".

Unii dintre cei vizați au și început să se plângă de o astfel de lege, deși există deja bănci care, pentru a atrage clienți, au decis să elimine multe dintre comisioanele prevăzute și în noua lege. Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, îi căinează pe bancheri spunând că „veniturile din dobânzi coboară din rațiuni economice, iar veniturile din comisioane coboară din rațiuni politice". Olteanu prevede o fugă a capitalurilor din cauza acestor limitări ale comisionării. Mai mult, el a dat de înțeles că românii ar putea să-și deschidă conturi la bănci din alte țări UE.

Cu toate acestea, aceiași reglementatori pe care bancherii îi acuză că le falimentează afacerile au decis să-i oblige pe comercianți să suporte cheltuielile de bancarizare în locul băncilor. E vorba despre așa-numita lege cash-back, care prevede obligația, pentru comercianții care au instalate dispositive de plată cu cardul (POS-uri), să elibereze, la cererea consumatorilor, sume de bani în numerar, până la o limită de 200 de lei.

Adică băncile nu mai investesc în plasarea de bancomate în sate, de exemplu, pentru că este costisitor, în schimb niște amărâți de buticari de la țară sunt nevoiți să-și adapteze fluxul de numerar astfel încât să poată elibera bani pentru consumatori. În schimbul unui comision care, de la bun început, prin lege, este limitat la 1%.

De fapt, cel mai probabil doar unele dintre băncile mari, care profită de poziția lor pe piață, de rețele de agenții și bancomate mai extinse, vor avea de suferit din cauza noului proiect de lege. De exemplu, dintre primele trei bănci mari, doar una mai percepe comision de administrare a contului, tot una singură te taxează dacă depui bani, la ghișeu, în contul altei persoane.

La retragerea de la bancomat există deja bănci care nu te comisionează la ATM-urile proprii. Modificare importantă e doar la operațiunile la ghișeu, care nu erau nicăieri gratuite, în timp ce la plata cu cardul a cumpărăturilor regula era lipsa comisioanelor.

Una peste alta, noile reglementări, pe lângă că aduc câteva gratuități, vor readuce concurența între bănci pe piața cardurilor de salariu, în beneficiul consumatorilor. Ceea ce nu poate fi decât o veste bună.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre bănci:
Un fost interlop britanic îţi explică cum să jefuiești o bancă
Am vizitat prima bancă de fecale din lume
Am luat crystal meth ca să-mi înveselesc jobul de la bancă