De ce mediul academic e de stânga și așa ar trebui să rămână
Chestii

De ce mediul academic e de stânga și așa ar trebui să rămână

Un nou raport susține că academicienii de dreapta sunt în minoritate, dar asta nu ar fi o problemă.
07 Martie 2017, 1:33pm

E bine că mai există intelectuali de dreapta care să se preocupe de chestiile astea, deoarece, potrivit unui raport de la Adam Smith Institute, universitățile au o problemă serioasă: sunt mult prea de stânga. Raportul a identificat printre academicieni o tentă de stânga pronunțată, mai ales în domeniul artelor, științelor umanitare și sociale.

Nu-i a bună, spun cei de la ASI, deoarece „circumstanțele sociale caracterizate de prea puțină diversitate în opinii sunt susceptibile să devină afectate de o atmosferă disfuncțională unde prezumțiile principale nu sunt puse sub semnul întrebării, părerile contradictorii sunt neutralizate, iar principiile favorizate sunt sfinte." Din acest motiv, universitățile ar trebui să înceapă să promoveze „diversitatea ideologică", la fel ca pe diversitatea sexuală sau rasială, probabil prin discriminarea pozitivă a cadrelor didactice de dreapta.

Există cel puțin trei chestiuni: în primul rând, chiar există o înclinație de stânga printre academicieni? Trebuie menționat și faptul că metodologia raportului de la ASI nu este cea mai clară și se bazează foarte mult pe un sondaj îndoielnic despre intențiile de vot a oamenilor cu adresa de email de universitate. Într-adevăr, probabilitatea ipotezei este în mare parte consolidată anecdotic (desigur că profesorii universitari sunt de stânga, deoarece, cum menționează și George Orwell, practic ăsta e un stereotip.)

Unul destul de corect. Ca o persoană care a lucrat ca profesor universitar, trebuie să recunosc că propriile mele experiențe sugerează că dovada anecdotică e adevărată: academicienii înclină mai mult spre stânga, decât restul populației. Însă, asta nu înseamnă că mediul academic este unul insuflat de sentimente revoluționare și socialiste, ci doar că un profesor preferă Uniunea Europeană, e un liberal politicos și favorizează un fel de redistribuție economică.

În al doilea rând, de ce sunt academicienii mai de stânga? Un răspuns plauzibil ar fi: cei de stânga sunt mai inteligenți decât cei de dreapta. Poate ai mai auzit teoria asta, deoarece este concluzia la care a ajuns un studiu psihologic din 2012, care încă mai apare pe la știri. Ipoteza generală a acestui studiu e în felul următor: oamenii ignoranți sunt mai atrași de politicile de dreapta, deoarece îi face să se simtă mai în siguranță, atât timp cât își mențin status quo-ul.

Raportul ASI menționează și studiul ăsta, dar demontează inteligența ca pe o explicație validă, în mare parte deoarece nu există niciun analog de polarizare de stânga printre oamenii din topul cinci al procentajului de IQ. Însă, grupul de experți au găsit o explicație parțială pentru subiectivitatea asta, în ideea că dacă ești de stânga, asta corelează cu ceea ce ei numesc „deschidere spre experiență", o trăsătură de personalitate care aparent te face mai predispus să alegi „o carieră ce te stimulează intelectual, cum ar fi în învățământul superior."

Această noțiune de „deschidere spre experiență" sună extrem de vag din punctul meu de vedere. Raportul o definește așa: „oamenii deschiși sunt mai artistici, creativi și curioși din punct de vedere intelectual și tind să prefere noutatea și varietatea în schimbul familiarității și normalității." Dar ce înseamnă de fapt asta? Să-ți placă să cunoști oameni noi? Sau să călătorești? Probabil, dar ce treabă au lucrurile astea cu ideologia de stânga? Sunt o grămadă de persoane de dreapta care și-au luat un an pauză pentru redescoperirea sinelui. De ce te-ar face asta mai predispus să devii un academician? Știu suficienți oameni de știință care nu suportă să fie în aceeași cameră cu ființe umane străine.

„Turnul Sidefiu" există, dar sunt puțini profesori universitari care se blochează în bula asta tot timpul. Iar cum rămâne cu lume din exteriorul bulei? E predominant de dreapta și așa o să rămână.

Ideea implică faptul că dacă ești „mai deschis spre experiențe", asta sugerează că îți place și glorifici diversitatea stilurilor de viață, comportamentului, opiniilor, etc. Care, desigur, corelează cu ideea de „a nu fi un rasist împuțit" și „dorința de a lucra într-un mediu cosmopolit" (cum ar fi cel universitar). De asemenea, atrage după sine, în mod crucial, intenția de a gândi creativ despre lumea înconjurătoare, care desigur e extrem de important dacă vrei o carieră universitară de succes.

Dar în același timp, raportul ăsta vrea să identifice măcar câteva cauze ale înclinației de stânga din mediul academic, printr-un termen definit ca „homofilie socială", adică, „tendința indivizilor să se asocieze cu cei cu care se aseamănă". Desigur, ideea lor generală despre universități este aceea de spații „omogene din punct de vedere ideologic", în care fiecare membru al personalului este obligat să repete poezia partidului de stânga de asuprire din partea colegilor.

Pe de-o parte: ce anume îi determină pe cei de dreapta să creadă că dacă li se închide gura e cel mai groaznic lucru care li s-ar putea întâmpla? Pe de altă parte, raportul pare să se contrazică în mod direct. Academicienii sunt deschiși către păreri diferite și diversitate, dar în același timp ei marginalizează instinctiv orice opinie contradictorie de care se lovesc la locul de muncă? Care-i șpielul, dragi profesori?

Din ce am dedus eu, greșeala raportului este că presupune că profesorii universitari nu interacționează în afara locului de muncă sau cu oameni care nu aparțin mediului academic. Desigur că există  „Turnul Sidefiu", iar în general profesorii ar putea să comunice mai mult cercetările lor publicului general, dar puțini academicieni se blochează în bula asta tot timpul. Iar cum rămâne cu lumea din exteriorul bulei? Toți sunt de dreapta și nimic nu schimbă asta.

De fapt, mie mi se pare că științele umaniste din cadrul academic sunt profesii incredibil de calificate, deoarece implică foarte puțină colaborare cu lumea profund de dreapta din exterior. Pentru mine, asta constituie cea mai bună explicație a predominanței academicienilor de stânga: pentru că e una dintre puținele profesii intelectuale în care să susții partidul de dreapta nu te ajută. Raportul ASI menționează asta în ideea în care joburile pot avea o „orientare politică". Persoanele inteligente și etice, de stânga sunt mai predispuse să devină profesori universitari, pentru că altfel ar trebui să se angajeze ca și consultanți de management sau să scrie pentru VICE.

Astfel, ajungem la a treia chestiune: e o problemă înclinația asta spre stânga din mediul academic? Răspunsul meu este unul intuitiv: desigur că nu. De fapt, problema este faptul că restul lumii este predominant de dreapta. Deja am citat din raportul ASI că „circumstanțele sociale caracterizate de prea puțină diversitate în opinii sunt susceptibile să devină afectate de o atmosferă disfuncțională unde prezumțiile principale nu sunt puse sub semnul întrebării, părerile în dezacord sunt neutralizate, iar principiile favorizate sunt sfinte."

Neutralizarea unui dintre puținele medii cu înclinație de stânga nu ar face decât să amplifice problema asta. Dacă ASI chiar crede în propriul raport, ar trebui să se concentreze mai mult pe guvern, bănci, jurnalism și multinaționale și să lase în pace universitățile, care oricum sunt defavorizate.

@HealthUntoDeath

Traducere: Diana Pintilie

Citește și:
Stânga și dreapta sunt niște concepte fumate
De ce PSD nu are nicio treabă cu stânga sau cu socialismul
Toate tipurile de români de stânga pe care îi vezi pe Facebook