Publicitate
Chestii

​Ce se va întâmpla când vor crește milenialii?

Ne împărțim casa cu colegi de apartament sau cu părinții, trăim de la mână pân' la gură și suntem dominați de anxietate. Cum o să fim la 40 de ani?

de Hannah Ewens; translated by Oana Maria Zaharia
17 Octombrie 2016, 5:00am

Ne împărțim casa cu colegi de apartament sau cu părinții, trăim de la mână pân' la gură și suntem dominați de anxietate. Avem probleme cu respectul de sine și ne trăim viețile sociale în mediul online. Știm cine ar trebui să fim pentru că am învățat asta de la părinții noștri, care s-au căsătorit și peste câțiva ani au făcut copii și și-au cumpărat o casă, toate când erau de vârsta noastră.

Și uită-te la noi. Suntem adulți suspendați în copilărie. Și atunci ce-o să se întâmple peste douăzeci de ani, când o să ajungem la criza vârstei de mijloc? Ce se va întâmpla când vor crește milenialii?

Prima imagine care-mi vine în minte: o persoană single de 43 de ani, împovărată de probleme mintale, care locuiește într-o cutie de chibrituri pe care plătește o chirie imensă și care scrolează obsesiv pe Tinder și postează pe rețelele sociale pentru un public tot mai restrâns de prieteni disperați și la fel de singuri.

Dar de fapt e un teritoriu neexplorat, nimeni nu știe cum o să fie. Dintre zecile de academicieni, oameni de știință și economiști cărora le-am scris, majoritatea n-au vrut să emită ipoteze – deși acest tablou sinistru probabil că nu e prea departe de adevăr.

Suntem varză acum și probabil o să fim la fel de varză și mai târziu în viață. Ryan Bourne, director de politici publice la Institutul de Economie, a zis că generația noastră va ajunge la patruzeci de ani cu mult mai puțină avere acumulată și mult mai săracă decât ar trebui să fie. „Sărăcia asta va fi cauzată parțial de faptul că milenialii nu vor deține bunuri imobiliare și parțial de faptul că sunt nevoiți să plătească niște chirii atât de mari încât nu vor putea pune niciodată bani deoparte nici măcar pentru pensie, darmite pentru alte economii sau investiții. Asta e o problemă mare."

Expertul generațional Jason Dorsey e de acord: „Ne așteptăm ca foarte multe persoane cu vârste de treizeci și patruzeci de ani să se bazeze la greu pe părinții lor – părinții îi vor ține acasă la ei și le vor plăti facturile la telefon. Acest fenomen pune presiune pe generația mai în vârstă. Dacă veniturile nu vor crește dramatic, vom avea mari probleme."

Practic, dacă te gândeai că acum, la douăzeci și ceva de ani, abia mai suporți presiunea, să vezi cum o să fie la treizeci și la patruzeci. Bourne crede că vom ajunge la vârsta de mijloc și abia atunci vom realiza gravitatea situației. „Există riscul ca multe persoane din generația noastră să ajungă la patruzeci de ani și să se panicheze că n-au acumulat suficiente economii ca să poată supraviețui după ce ies la pensie", a explicat el.

O să ajungem vreodată la standardele de viață ale părinților? Economiștii cu care am vorbit au zis că probabil că nu.

„Problema e că vor dori multe dintre lucrurile pe care le-au dorit și alte generații înaintea lor, dar acestea vor fi aproape imposibil de obținut", a explicat Dorsey. „Va fi interesat de văzut cum se va simți noua generație când va ajunge la treizeci de ani." Principala teamă a cititorilor VICE e că nu vor găsi dragostea, iar furia tinerilor direcționată spre criza pieței imobiliare arată că aceștia prețuiesc în continuare stabilitatea unei locuințe proprii. Cu cât vom aștepta să se întâmple aceste realizări tradiționale care marchează ajungerea la maturitate, cu atât vom fi mai frustrați și mai nefericiți.

Citește și: Ce probleme aveau părinții tăi când erau adolescenți în România anilor '70

Pentru că nu ne permitem să facem copii la vârsta asta, s-ar putea să vrem să-i avem pe la treizeci-patruzeci de ani. „E mult mai dificil și mai riscant să faci copii la treizeci și ceva de ani și vom simți o presiune și mai mare la vârsta aceea să ne căsătorim și să facem copii", a zis Dorsey. „O să existe presiunea că, dacă vrei să faci chestiile astea, trebuie să acționezi rapid. În orice caz, oamenii o să facă tot mai puțini copii."

Povara psihologică a acestui fapt o vor duce femeile, dar va fi resimțită în toată societatea. După cum a declarat pentru VICE doamna doctor Amy Kaler, profesor de structuri sociale la Universitatea din Alberta, „dacă femeile n-ar mai face copii, în primul rând am observa colapsul activităților economice axate pe copii: magazinele pentru copii și părinți, industria babysittingului, grădinițele. Apoi ar dispărea din școlile elementare și sporturile pentru copii. Am deveni complet dependenți de imigrație ca să continuăm să existăm ca țară. Am face mai multe eforturi să atragem imigranți tineri, să aducem mai mulți oameni între granițele țării."

Dr. Carole Easton – director executive la Young Women's Trust, care susține și reprezintă femei cu vârste între 16 și treizeci de ani care se străduiesc să supraviețuiască cu niște venituri minuscule în Anglia și Wales – e foarte preocupată de viitorul femeilor. „Femeile se vor chinui mai mult din cauză că vor fi plătite mai puțin, vor avea joburi instabile și prost plătite și probabil că vor trebui să aibă grijă de ceilalți membri ai familiei."

Citește și: Tinerii de azi au descoperit că e nașpa să ieși în oraș

Nimeni nu poate prezice care va fi starea noastră emoțională și mintală peste douăzeci de ani, dar probabil vom rămâne o generație caracterizată de anxietate și probleme mintale – mai ales având în vedere cât de deschis vorbim despre aceste subiecte. Dar ar trebui să ne preocupe problemele noastre de sănătate mintală. Cu cât le rezolvăm mai repede, cu atât avem șanse mai mari să ne recuperăm în viitor.

Lăsarea simptomelor netratate poate avea ca rezultat suferințe inutile pentru individ și pot interfera cu dezvoltarea acestuia, a zis psiholoaga Lisa Orban. Cu privire la anxietatea raportată de majoritatea milenialilor, terapeuta a zis: „Creierul e încă maleabil în tinerețe și expunerea la stres la această vârstă poate avea un impact asupra sănătății mintale. Dacă tinerii adulți învață cum să identifice stresul și dezvoltă strategii de adaptare la timp, au șanse să gestioneze mai eficient stresul, ceea ce poate preveni problemele de sănătate mintală în viitor."

Dar cât de bine ne descurcăm la dezvoltarea unor mecanisme de adaptare?

Specialiștii în sănătate mintală își fac griji că nu cunoaștem efectele pe termen lung ale traiului într-o „adolescență suspendată". Lucy Lyus de la organizația specializată în sănătate mintală MIND a zis: „Știm că tot ce li se întâmplă tinerilor în prezent contribuie la o stare de nemulțumire care poate duce la anxietate. Evident că e îngrijorător că nu avem idee ce se va întâmpla când generația asta va crește." Lyus a adăugat că niciunul dintre acești factori care ne influențează viețile nu se va schimba prea curând. Dacă vrem să îmbunătățim sănătatea mintală a milenialilor în viitor, trebuie să facem niște schimbări urgent, cu accentul pe investiții în domeniul sănătății mintale.

Măcar când vom ajunge la pensie putem spera la puțină liniște, nu? Nu prea. Vom lucra mai mulți ani decât orice altă generație de până acum, parțial pentru că va trebui să întreținem copiii pe care i-am făcut mult mai târziu și parțial pentru că guvernele par hotărâte să ne muncească aproape până la moarte. „Vârsta de pensionare va crește dramatic pentru noi din cauză că populația îmbătrânește și nu va mai avea cine să muncească", a zis Bourne.

Vârsta actuală de pensionare e de 65 ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei, dar ne putem aștepta la creșterea ei până la 68 de ani între 2044 și 2046.

Citește și: Tineri din întreaga lume îţi explică cum au ajuns datornici și săraci

Totul sună destul de dramatic și sinistru, dar generația noastră nu trăiește într-o bulă și nu poate fi ignorată. Până la urmă, efectele se vor simți în toată societatea și problemele noastre sociale și financiare vor deveni priorități. E groaznic să ne gândim ce se va întâmpla dacă nu rezolvăm aceste probleme, a zis Rachel Laurence de la New Economics Foundation. „Dacă nu le rezolvăm pe majoritatea dintre ele, se va ajunge la un colaps financiar de mari dimensiuni și la depresie în masă. Dar cum foarte multe persoane care trec în a doua și a treia fază a maturității trec prin experiența asta, se va ajunge la un punct culminant care va cere schimbări."

După cum a zis Laurence, toată economia noastră e alimentată de datorii. Dacă o generație nu va putea cumpăra ipoteci pe proprietăți pentru ei sau pentru copiii lor, iar salariile vor rămâne la fel de mici, situația e ca o bombă cu ceas.

Când vom ieși din adolescența asta nesfârșită? Dorsey prezice că vom simți că am ajuns la maturitate pe la patruzeci de ani – și tind să fiu de acord cu el. Dar ce știm sigur e că definiția maturității se va schimba complet odată cu maturizarea generației noastre.

Un majorat nu va mai însemna nimic altceva decât o scuză pentru a da petrecere și abilitatea de a-ți cumpăra alcool din baruri. Multe alte semne tradiționale ale maturității ar putea fi abandonate: să fii adult n-o să mai însemne să ai o casă sau copii. La fel cum părinții noștri au stabilit parametrii petru ideea lor de maturitate, o să hotărâm și noi ce înseamnă să fii adult pentru generația Z și generațiile care vor urma.

@hannahrosewens

Mai multe despre mileniali pe VICE:
Tinerii din generația asta s-au săturat să muncească degeaba

Generația asta tristă nu știe când trebuie să termine cu petrecerile

De ce generația noastră e lipsită de viață