Publicitate
Știri

Guvernul român a început să se panicheze din cauza planurilor Rusiei cu Transnistria

România e hotărâtă să-și modernizeze capacitatea militară și asta va reprezenta o provocare, având în vedere că e una dintre cele mai sărace țări in Europa.

de Torie Rose DeGhett
09 Octombrie 2015, 9:16am

România a luat măsuri dramatice pentru a-și moderniza armata. Alimentat de teama agresiunii ruse, îngrijorat de armele și echipamentul vechi și de dorința nu tocmai altruistă de a proteja Republica Moldova, guvernul e hotărât să cheltuie bani pe întărirea apărării în următorii zece ani.

Un document obținut recent de site-ul de știri Profit.ro dezvăluie că guvernul plănuiește să utilizeze o procedură națională de urgență care va aloca mai multe fonduri de stat companiilor locale de apărare. Documentul argumentează că „lipsa de investiții a țării în industria apărării ar putea dăuna intereselor de bază și securității statului român." Același stil de retorică a fost folosit și în primăvara anului 2014, când România a anulat datoriile a 15 companii de apărare ca să le protejeze de faliment.

Pe scurt, România vrea să fie pregătită în caz că Rusia vrea să repete mizeriile din Ucraina și Crimeea pe teritoriul românesc, în Moldova sau în Transnistria. România a făcut parte din fostul bloc sovietic și acum aparține de NATO. Moldova a făcut parte din URSS, dar nu e membră NATO. Separatiștii din Transnistria – o republică independentă nerecunoscută care s-a despărțit de Moldova după dizolvarea Uniunii Sovietice – sunt susținuți de Rusia, iar observatorii sunt îngrijorați că Kremlinul va anexa până la urmă teritoriul Moldovei, așa cum a luat Crimeea de la Ucraina.

Rusia „a recurs la forță pentru a-și lărgi granițele și lucrurile astea grave se întâmplă chiar lângă noi și nu le putem ignora", a declarat anul acesta președintele României Klaus Iohannis. „Respectul pe care îl avem pentru trupele noastre și cuvintele frumoase pe care le spunem la ceremonii nu pot compensa pentru lipsa de echipament."

Ca să se protejeze împotriva instabilităților politice in vecinătate și de amenințare agresiunii rusești, partidele parlamentare ale țării au semnat anul acesta o înțelegere pentru creșterea cheltuielilor cu 2 procente din PIB până în 2017, în scopul de a întări apărarea României. E prima dată de la căderea regimului comunist când partidele din România au ajuns la o astfel de înțelegere asupra unei chestiuni de apărare.

Din cauza rivalității și a corupției, astfel de consensuri se întâmplă rar în politica României, a notat dr. Aurel Braun, profesor de relații internaționale și științe politice la Universitatea din Toronto și cercetător la Centrul Davis din Harvard pentru Studii Rusești și Eurasiatice. Prim-ministrul Victor Ponta a supraviețuit recent unui vot de încredere în parlament și, alături de alți membri ai marilor partide politice din România, este implicat într-un proces de corupție.

„Dacă această corupție erodează și corodează producția militară și rezervele ei și activitățile asociate, asta nu va face decât să slăbească poziția României", a zis Braun. „Deci e esențial ca România să rezolve problemele de corupție ca să se asigure că acest consens foarte rar va fi operațional. Doar retorica nu e de ajuns."

Acest consens surprinzător arată cât de îngrijorat e guvernul României.

„România e țara din UE și din NATO cu cea mai extinsă graniță cu Ucraina și țara cea mai apropiată de Donbas și Crimeea ", a zis Paul Ivan, analist la Centrul de Politici Europene din Bruxelles. „Deci există îngrijorări serioase cu privire la instabilitatea și lipsa de securitate din regiune."

Granița de nord a României cu Ucraina e întreruptă de Moldova, care e situată între Ucraina și România. România a încercat de mai multe ori să contreze influența rusească în Moldova – a instalat un serviciu de ambulanțe în țară și a făcut donații pentru sistemul educațional al Moldovei. În luna august, cu ocazia celei de-a 24-a aniversări a independenței post-sovietice a Moldovei, România i-a făcut cadou țării vecine peste 120 de milioane de dolari.

„Cooperarea dintre România și Moldova a crescut, inclusiv pe plan militar", a zis Ivan.

Transnistria, regiune contestată a Moldovei, e privită de unii drept o țintă a anexării rusești. Regiunea indepenentă – care ține, în principal, de Rusia – s-a despărțit de Moldova în septembrie 1990, după căderea Uniunii Sovietice. Cu ajutorul Rusiei, separatiștii transnistreni au purtat un război de independență care s-a încheiat în iunie 1992 cu un armistițiu. De atunci, regiunea se află într-o stare de conflict înghețat.

Poate că locuitorii Transnistriei își doresc ca țara lor să fie o a doua Crimee, dar acțiunile îndrăznețe ale Moscovei din ultimii doi ani au provocat panică în sânul Moldovei.

Moldova și Ucraina nu sunt singurele zone de înrijorare pentru România. Și Marea Neagră e un subiect tensionat. După anexarea Crimeei, Rusia controlează o porțiune mult mai mare din Marea Neagră – o zonă maritimă dublă față de cea din trecut. Acum, zonele economice din Marea Neagră ale României și ale Rusiei sunt adiacente, ceea ce înseamnă că cele două țări vor face explorări de petrol în proximitate.

Cu toate aceste schimbări în jur, nu e de mirare că România vrea să-și întărească apărarea. Dar, evident, aceste acțiuni ale României au supărat Rusia, de exemplu, instalarea sistemului de apărare cu rachete de către NATO la baza Deveselu din sudul României. În aprilie, ministrul de externe rus a postat o declarație în care acuza România că ar fi devenit „o nouă bază militară americană și NATO chiar lângă granița cu Rusia."


Vezi documentarul VICE despre expansiunea rusească:


„Dacă au chef să devină o țintă din cauza sistemului de armament american, e alegerea lor ", a amenințat Evgheni Lukynov, șeful Consiliul Rus de Securitate, într-o declarație către Interfax în luna iunie.

Indiferent de astfel de amenințări, România pare hotărâtă să-și modernizeze capacitatea militară și asta va reprezenta o provocare, având în vedere că e una dintre cele mai sărace țări in Europa.

Efectele anexării Crimeei la Rusia și ale războiului separatist din regiunea ucraineană Donbas continuă să aibă ecou în politicile Europei de Est. Nu e de mirare că România, care se află atât de aproape de regiunile instabile, simte nevoia să genereze un consens politic, să-și crească puterea de apărare și să restabilească legăturile cu Moldova. Dorința de supraviețuire dă naștere de multe ori unor parteneriate bizare.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Mai multe despre Rusia:
Fotografii cu copiii bogătanilor ruşi
Adolescenţii ruşi dau petreceri de house gothic, unde fac mişto de HIV
Am întrebat un expert militar cum ar putea fi Rusia invadată și cucerită

Tagged:
ΝΑΤΟ
Moldova
Politică
Rusia
ucraina
Locale
Vice Blog
coruptie
Transnistria
Ponta
rachete
aparare
armata romana
Deveselu
guvernul roman
modernizare