FYI.

This story is over 5 years old.

jocuri video

Cele mai frumoase jocuri inspirate de artişti celebri

Cei care spun că jocurile video nu sunt lucrări de artă sunt nişte snobi.

Marele Val de la Kanagawa, pictura realizată de Katsushika Hokusai în 1833 este o operă de artă celebră, considerată reprezentativă pentru perioada Edo din istoria Japoniei şi una dintre principalele influenţe pentru jocul „Ōkami" din 2006. Imagine via Wikipedia

Încă de când au apărut primele jocuri video, unii s-au întrebat dacă acestea merită să fie considerate opere de artă sau nu. Controversa asta a fost alimentată încontinuu de noile apariții în materie de gaming, care depășesc mereu frontierele posibilului. Cei care spun că jocurile video nu reprezintă lucrări de artă le neagă creatorilor și artiștilor care au lucrat la ele puterea de influență și le cataloghează creațiile drept simple jucării. Lucrul ăsta e total contraintuitiv și trece cu vederea efortul și documentarea necesare pentru producerea unui joc în prezent.

Publicitate

Deși unele facțiuni din lumea artelor încearcă să se distanțeze printr-o combinație de critică și snobism, jocurile video atrag din ce în ce mai multe influențe din partea cinematografiei, arhitecturii și altor medii considerate „artistice". Confluenţa asta a produs unele dintre cele mai notabile titluri din industria jocurilor. Nu e nimic nou în asta. Cu toate astea, uite o listă cu cele mai frumoase jocuri inspirate de artişti celebri.

Screenshot din „Transistor"

„Transistor", inspirat de Gustav Klimt

Transistor, RPG-ul science-fiction lansat de Supergiant în 2014, este o alegere potrivită atunci când vorbim despre cum arta, şi în special artiştii, au influenţat gaming-ul. Dacă arunci o privire la decor şi la mediu, îţi dai imediat seama de impactul pe care l-a avut pictorul austriac Gustav Klimt asupra esteticii jocului. Mai precis, jocul împrumută elemente de art nouveau din două lucrări ale lui Klimt: Portretul Adelei Bloch-Bauer I şi Sărutul, în special modelele şi culorile opulente.

Screenshot din „Ōkami" via site-ul oficial al jocului

„Ōkami" inspirat de Katsushika Hokusai

Când a apărut în 2006, Ōkami a fost lăudat pentru stilul său vizual care era inspirat din genul japonez Ukiyo-e. Desenele pe blocuri de lemn au fost la modă în timpul perioadei Edo a istoriei japoneze, care a dat nume de artişti celebri precum Hiroshige şi Masanobu. De obicei, desenele din cadrul acestui gen erau reprezentările grafice ale unor poveşti din folclor. Din motivul ăsta, stilul vizual Ukiyo-e a fost perfect pentru un joc care se axează pe folclor şi pe creaturi celeste. Artistul despre care se spune că a avut cea mai mare influenţă asupra jocului Ōkami se numeşte Hokusai, iar stilul său transpare atât din concept art-ul jocului, cât şi din multe fundaluri care apar în jocul final.

Publicitate

„Ico", inspirat de Giorgio de Chirico

Ico, jocul puzzle realizat de Fumito Ueda în 2001, este considerat de mulţi unul dintre cele mai bune jocuri din toate timpurile. Una dintre cele mai atrăgătoare caracteristici ale sale este stilul artistic genial, care i-a influenţat pe Eiji Aonouma, creatorul seriei The Legend of Zelda, şi Hideo Kojima, omul din spatele Metal Gear Solid. Pictorul metafizic italian Giorgio de Chirico a fost prima sursă de inspiraţie pentru Ueda, când a conceput Ico. Lucrările sale au influenţat şi cover-ul jocului, care este un omagiu adus lucrării lui Chirico, Nostalgia Infinitului. Ueda era de părere că universul Ico are foarte multe în comun cu domeniul suprarealist modelat de Chirico.

Screenshot din „Dishonored"

„Dishonored", inspirat de Giovanni Antonio Canaletto

Cei de la Bethesda au recunoscut încă de la început de unde s-au inspirat atunci când au conceput Dishonored. Unul dintre artiştii pe care i-au menţionat a fost pictorul italian de peisaje Canaletto, ale cărui lucrări se rezumă la scene din Veneţia şi Londra secolului XVIII. Canaletto se află în spatele stilului arhitectural al oraşului Dunwall din Dishonored. Lucrul ăsta a dat o brumă de autenticitate titlului, în vreme ce jucătorii se afundau în stilul inteligent stealth-action al jocului.

Screenshot din „Cuphead"

„Cuphead", inspirat de Walt Disney Productions şi Fleischer Studios

Cuphead nu a apărut încă, dar a stârnit curiozitatea presei încă de când a fost anunţat, în principal datorită stilului artistic excelent: o revenire la începuturile animaţiei. Shooter-ul, care va apărea pe Xbox One şi PC în 2016, e pur şi simplu superb şi se inspiră atât de la Walt Disney, cât şi de la rivalul săud Max Fleischer. Una dintre trăsăturile acestei perioade din istoria animaţiei care e foarte evidentă în Cuphead este design-ul personajelor, care include trăsături exagerate şi ochi uriaşi şi expresivi.

Concept art pentru „Ori and the Blind Forest"

Publicitate

„Ori and the Blind Forest", inspirat de Hayao Miyazaki

Nu trebuie să te străduieşti prea mult ca să observi cât de mult a influenţat artistul japonez Hayao Miyazaki industria jocurilor video. Dacă nu era el, multe dintre jocurile noastre preferate, printre care şi seria Final Fantasy, Ni No Kuni şi Beyond Good & Evil, ar arăta extrem de diferit. Miyazaki continuă să influenţeze creatorii de jocuri video chiar şi în prezent. Unul dintre cele mai recente jocuri pe care şi-a lăsat amprenta artistică este Ori and the Blind Forest, apărut la începutul lui 2015. Jocul se inspiră din animaţia lui Miyazaki din 1984 Nausicaä of the Valley of the Wind. Jocul dă impresia că a fost desenat de mână şi se foloseşte de lumini în aceeaşi manieră ca Miyazaki în Nausicaä şi Princess Mononoke din 1997. Ba chiar conţine şi o referinţă subtilă la lucrarea artistului japonez într-un nivel intitulat „Valley of the Wind".

Screenshot din „The Bridge"

„The Bridge", inspirat de M.C. Escher

Nu poţi ignora influenţa lui M.C. Escher asupra jocului puzzle The Bridge, realizat de Ty Taylor în 2013. Încă de la începutul jocului poţi să observi trăsături ale lucrărilor lui Escher în design-ul nivelurilor, care includ multe structuri imposibile. Personajul principal însuşi a fost creat după chipul şi asemănarea artistului. Câteva dintre lucrările lui Escher care au servit ca inspiraţie au fost celebra litografie intitulată Podul şi cel mai cunoscut desen al său, Relativitate.

Screenshot din „Thomas Was Alone"

Publicitate

„Thomas Was Alone", inspirat de Piet Mondrian

Cine a spus că formele dreptunghiulare nu sunt interesante? După debutul fantastic al lui Mike Bithell cu jocul Thomas Was Alone, nimeni. Deşi povestea în sine şi puzzle-urile au consacrat jocul ca indie clasic, design-ul său simplu a ajutat enorm la popularizarea lui. Cei de la revista Edge au spus că pictorul olandez Piet Mondrian a fost principala inspiraţie a lui Bithell, cât acesta din urmă se afla în procesul de creaţie a jocului. Lucrările minimaliste ale lui Mondrian, precum Compoziţie cu plan mare roşu, galben, negru, gri şi albastru din 1921, susţin această ipoteză.

Traducere: Mihai Niță

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește mai multe despre jocuri:
Jocurile video au povești mai mișto decât filmele
Cele mai bune jocuri din 2015, de până acum
Cel mai bine vândut joc al anului e exact cel la care nu te aștepți
Cele mai tari momente din Grand Theft Auto mi-au schimbat viața