mancare

Am vorbit cu vegetarieni din România să aflu cum supraviețuiesc porcului de Sărbători

Chiar dacă oamenii ăștia sunt vegetarieni de ani buni, părinții și bunicii insistă să-i forțeze cu niște carne la fiecare masă de Crăciun.
22.12.16
Fotografie de Richkidsunite via Flickr

Pe vremea când eram eu vegetariană și nu cedasem la amintirea raței pe varză și la mirosul porcului înăbușit la cuptor, erau momente la mesele în familie când trebuia să torn ciorba în vază, pe ascuns, doar ca să scap de „mănâncă, dragă, doar zeama" sau să îndop câinele cu friptură până leșina. Cum sărbătorile sunt de obicei pline de provocări pentru vegetarieni, de discuții și sfaturi de dietă, și cum porcul e cea mai bună legumă pentru întreaga familie, i-am întrebat pe câțiva oameni din ce e făcută friptura lor de Crăciun.

Mihaela

29 de ani, vegetariană de șase ani și jumătate

Fotografie din arhiva personală

VICE: Ce conține porcul tău de Crăciun?
Mihaela: Sunt vegetariană de aproape şapte ani şi meniul e acelaşi: „Nu vrei totuşi puţină carne?". Ciupercile mele fripte fumegă. „Hai, măcar nişte peşte!". Mănânc în tihnă o salată de boeuf vegetariană cu grijă să nu arunce careva vreun cârnat în farfuria mea, aşa, în glumă. (Never funny!)

Cum te înțelegi cu mama, bunica când nu mănânci sfânta friptură?
Culmea, că nu ne mai înţelegem, fiindcă de la an la an atentează la versiunile vegetariene. Adică după ce că îndur glumele de tipul „nicio masă fără carne", parcă nici aia nu mai ajunge. Aşa că anul ăsta voi construi un mic zid din frigărui vegetariene ca să nu se mai apropie. Ultima oară m-am certat cu cineva care voia să-mi fure ceapa coaptă de lângă ele. Orice până la ceapa coaptă!

Îți faci singură mâncarea vegetariană sau li se face milă de tine?
Eu îmi gătesc. Am căpătat experienţă după puii arşi în facultate. Dacă li s-ar face milă de mine, n-ar mai umple trei sferturi din masă cu ceea ce oricum nu pot mânca. Şi n-ar mai atenta la meniul meu pregătit cu grijă pentru unicul vegetarian de la mesele de Crăciun din ultimii ani.

Ai povești funny legate de vegetarianismul tău la masa în familie?
Nu e chiar de la o masă în familie, dar pentru că mi s-a părut amuzant, m-am gândit să încalc puţin regula. Mi-a spus cineva care terminase medicina că o să mă îmbolnăvesc dacă nu mănânc carne. Am aflat, pe urmă, că omul terminase medicina veterinară, aşa că n-am avut cum să nu zâmbesc pe sub mustăţile mele vegetariene. Apoi, m-am gândit că poate a crezut că am stomacul unei vaci şi n-a mai fost atât de amuzant.

Cum supraviețuiești cu atâtea animale moarte pe masă și cu, bănuiesc, sfaturi de dietă?
Ei, supravieţuieşti (ceea ce nu pot spune despre animalele moarte…). Sfaturi de dietă nu primesc pentru că la astea am replică. Informaţiile în domeniul ăsta sunt cadourile mele de sărbători. Îmi iau un scut şi facem ping-pong peste masă. Cert e că toată lumea e îngrijorată şi în fiecare an li se pare că mă subţiez din ce în ce mai tare. Evident, cântarul arată o greutate constantă, dar nu te pui cu ochii agili ai unei bunici de 80 de ani.

Maximilian

33 de ani, aproape vegetarian de un an și jumătate

Fotografie din arhiva personală

VICE: Ce mănânci de Crăciun?
Maximilian: Crăciunul trecut am mâncat fără carne. Mama știe că sunt vegetarian și gătește special pentru mine. Am avut salată „de boeuf", cu pui pentru mama și sora mea, iar pentru mine doar cu maioneză. Am avut sarmale de post, mămăligă și multe alte bunătăți. Recent, mama ne-a făcut o surpriză și a gătit falafel, învățat de pe YouTube. Am rugat-o să gătească de Crăciun și falafel. Probabil voi gusta și din sarmalele cu curcan, blasfemie!

Ți s-a întâmplat să mănânci carne fără să vrei?
Am fost recent la o dietă șamanică și am cerut mâncarea fără pește și fără pui. Dar cumva s-a rătăcit mesajul și mi s-a oferit și carne. Am primit-o ca parte din dietă. Are sens să mai mănânc uneori carne. Carnea nu este același lucru pentru toți. Am fost în vizită la niște rude foarte primitoare și cu un apetit sănătos. Le zic eu că nu mănânc carne și că e OK orice altceva. „Dar pui mănânci?", mi se răspunde. Știam deja că pentru unii oameni peștele nu e carne, dar la asta chiar nu mă așteptam.

Altădată, la o pomană, un domn mă întreabă ce mi-a cășunat pe legume. Nu am avut un răspuns bun, dar am găsit pe urmă, pentru viitor: „Plantele nu fug și nu țipă când le omor".

Momentul decisiv când aproape te-ai despărțit de carne?
Eram în vizită într-un stat în care este legal consumul recreațional de cannabis. Consumasem destul de mult și eram în starea de empatie maximizată. Mi-a fost pusă în față o farfurie de porc cu sos de ciuperci. Când dau sosul la o parte, să văd ce mănânc, eu mă uitam la fleică și ea se uita la mine. Era prea aproape de familia oamenilor ca să o pot mânca.

Cu tradițiile cum rămâne?
De fapt eu nu sunt chiar vegetarian „clasic". Caut să fiu sincer cu mine însumi apropo de ceea ce mănânc. Când eram mic, la bunica, a trebuit să tai o găină și nu prea am avut inima. În lumea bunicii, bărbatul se ocupa de asta și eu eram un bărbat în devenire. Mi-a spus ceva ce am înțeles mult mai târziu: „Dacă ți-e milă, suferă mai mult".

Citește și: Abatorul virtual care te poate face să devii vegetarian

E ok dacă sunt animale pe care le crești tu?
Am lucrat o vreme la Facebook și am fost influențat și de Mark Zuckerberg. Pe durata anului 2011 a acceptat provocarea de a mânca doar carnea animalelor pe care le sacrifica el. După câteva luni fără sacrificii, i-a fost clar că nu e vegetarian. A trecut de la animale mai mici la animale din ce în ce mai mari, până a ajuns la un bizon. Capul bizonului Billy a fost împăiat și pus neanunțat în biroul lui Sheryl, ca glumă. Din nefericire, felul ăsta de a-ți trăi viața este greu accesibil la oraș. De asta și caut să mă mut mai aproape de sat și, poate, să reîncep să mănânc carne din surse proprii sau cunoscute.

Anca

29 de ani, vegetariană de doi ani

Fotografie din arhiva personală

VICE: Ce e bun pe masa ta de Sărbători și cine prăjește porcul din legume?
Anca: Mănânc lucruri normale, ca de obicei: zacuscă, salate, pește, plus ce am reușit să transform din chestii specifice de Crăciun în chestii specifice de Crăciun veggie, de exemplu, sarmale de post. Am încercat anul trecut să fac o piftie din legume, cu morcovi, mazăre etc., însă a ieșit foarte trist… imaginează-ți legume fierte într-o gelatină fără gust. Sigur am greșit ceva, că referințele au fost bune, însă destul ca să nu mai insist și anul ăsta.

Familia protestează?
Caut tot timpul înlocuitori și uneori chiar merge, de exemplu, de Paște am făcut un drob veggie care a ieșit foarte bun, la fel de apreciat de familie ca și celălalt. Tata, pofticios, a trebuit oprit și direcționat la drobul lui personal cu carne. Mama îl trimite pe tata la mâncarea lui la toate mesele, că rămane Anca fără mâncare!

Cred că am trecut prin procesul clasic de la „Ce, cum adică nu mai mănânci carne? Ce-i cu prostiile astea?"; „O să mori de foame" la „OK, deci ce-ți facem anu` asta?". Așa e și cu masa de Crăciun - eu cu ale mele, ei cu ale lor, dar cu speranța secretă ca, în timp, să-i atrag de partea mea. Simt și ei că porcul chiar nu e ceva prea sănătos, așa că eu cred că am șanse.

Cine gătește cel mai des?
De gătit o fac mama și bunica, merg acasă de Crăciun. Încerc să nu fiu super pretențioasă, dar e amuzant cum, teoretic, trebuie găsit la fiecare moment al mesei „ce mănâncă Anca". E un subiect de sine stătător. Cred că încă le cam dau bătaie de cap, dar e mult mai ușor ca anul trecut. S-au obișnuit.

Cum supraviețuiești cu atâtea animale moarte pe masă?
Mă bucur să spun că nu încerc să le țin teorii sau să îi conving în mod activ pe ceilalți că nu e ok să mănânci animale. Mă rezum la farfuria mea, știu că e o decizie strict personală, la care ajungi la un anumit moment, dacă ajungi. Eu așa am simțit. Aveam și motivul legat de animale, însă ce simțeam în corp m-a făcut să încetez.

Oana

32 de ani, vegană de cinci ani

Fotografie din arhiva personală

VICE: Din ce e făcut porcul tău de Crăciun? 
Oana: Primele Crăciunuri le-am pregătit cu multă grijă și studiu prin cărți de bucate și prin străfundurile internetului, însă acum sunt mult mai chill, nu mănânc de sărbători în mod diferit de ceea ce mănânc de zi cu zi. Dacă e „de post", e bine. Nothing fancy.

Cum te înțelegi cu familia când nu mănânci friptură?
Primii doi ani i-am resimțit ca pe un război continuu, dar apoi s-au resemnat.

Cine îți gătește?
În primii doi ani mi-am făcut eu, în al treilea, am zis ca trec numai într-o vizită scurtă, iar atunci tata mi-a făcut o surpriză imensă: a ținut să-mi spună ca mi-a adus special două borcane cu zacuscă făcută de el, ca să fie sigur că am și eu ce să mănânc. A fost un moment emoționant, m-am simțit în sfârșit acceptată.

Cum e să vezi atâtea animale moarte pe masă?
În acest moment, chiar bine. Nu (mai) sunt genul de persoană care să se bage neinvitată în farfuria celor din jur. Am realizat că oamenii cu care îmi petrec sărbătorile sunt familia mea, prietenii mei, și că ei în sine contează mai mult pentru mine decât să îi fac să „vadă lumina". Bine, atât timp cât și ei mă lasă pe mine în pace și fiecare-și vede de farfuria lui. Poate că pentru activiști nu mai sunt reprezentantul ideal al vegetarianismului, dar mie mi-e mult mai bine așa cum sunt acum și n-am de gând să redevin războinică.

Ana

36 ani, vegană de șase ani

Fotografie din arhiva personală

VICE: Aștepți cu nerăbdare sau cu groază masa de Crăciun?
Ana: Yuppie! Mai e puțin până la Crăciun și îl aștept cu aceeași narăbdare ca pe vremea când eram copil. Diferența este că, între timp, am devenit vegană. Și ce!? Doar Crăciunul nu înseamnă numai să ne îmbuibăm cu mâncare… Sau cam da? De când mi-am luat zborul din sânul familiei, am început să văd cu alți ochi apropierea Crăciunului. Dacă până atunci, trebuia să merg la bunici să asist la asasinarea porcului, apoi la pregătirea cârnaților, acum colind piața și vânez legumele și fructele bio.

Ai tăi zburdă de bucurie în bucătărie?
Da, o diferență colosală care mi-a atras oprobiul familiei. În fiecare an trebuie să îi înfrunt. A devenit obișnuință. Curios este că de fiecare dată este la fel. Nu cedează niciunul. Cu bunica e mai greu. Pe ea o refuz politicos cu replica „am mâncat prea mult și nu mai intră." Nu prea fucționează, din păcate. „Maică, te bate vântul la cât ești de slabă, pune mâna și mănâncă."

Îți faci singură de mâncare sau li se face milă de tine?
Discuțiile legate de pregătirile pentru Crăciun încep cu aproximativ două săptămâni înainte. Avem grup family pe WhatsApp, că deh, suntem tare ocupați. Primul care deschide subiectul este vărul Răzvan: „Cine ce cumpără?", „Luăm numai porc? Ar trebui și curcan pentru mezinii familiei!" Eu sunt doar un pasiv observator. Mă pot sustrage din discuție fără nicio problemă având în vedere că nimeni nu se gândește la „mâncătoarea de verdețuri". Nu-i bai. Îmi pregătesc cu mult drag cele mai gustoase salate și pateuri vegane pe care le transport cu grijă pentru masa de Crăciun.

Nu te deranjează animalele moarte de la masa de Crăciun?
Eh! Iată-ne la masă de Crăciun care stă să cedeze de la atâta mâncare. Pentru sălățelele mele nu s-a mai găsit loc, evident. Îmi aranjez la bucătărie cea mai veselă și colorată farfurie și revin la masă. Sunt fericită. Suntem toți la masă, cu mic, cu mare. În final, asta contează cel mai mult, ca-n filmele alea fericite de Crăciun.

Citește și alte chestii despre vegetarieni:
Dieta vegană nu e cea care va salva planeta
Am renunţat la vegetarianism ca să mănânc tocană de șobolan
Cum să mănânci sănătos când ești tânăr și sărac