Publicitate
Acest articol are mai mult de cinci ani de la publicare.
Știri

Bărbatul care a dormit cât timp statul islamic i-a cucerit oraşul

Un ceasornicar kurd a dormit în timpul asediului oraşului în care locuia.

de Sheren Khalel; Matthew Vickery
20 August 2014, 10:46am

Când Mohammed Abu Ali s-a dus la culcare în data de 8 august, locuia în Makhmour, un oraş populat de kurzi lângă graniţa dintre Iran şi Kurdistan. Când s-a trezit a doua zi, locuia în Makhmour, un oraş abandonat controlat de Statul Islamic.

El nu ştia asta când s-a dus la culcare, dar Statul Islamic tocmai hotărâse să se pogoare în Makhmour. Luptătorii kurzi peshmerga au reuşit să ţină militanţii pe loc cât timp oraşul a fost evacuat, după care s-au retras şi ei. Mulţi locuitori s-au refugiat în munţii din apropiere, o tactică obişnuită a kurzilor. Alţii au fugit cu maşinile în capitala kurdă Erbil.

Abu Ali, un ceasornicar care locuia singur, n-a avut idee ce s-a întâmplat în jurul lui în tot acest timp.

Când s-a trezit, s-a uitat la „un film egiptean drăguţ” şi s-a enervat pe aerul condiţionat care făcea figuri. Au trecut câteva ore. Singur în casă, devenise fără să ştie ultimul locuitor rămas în Makhmour; acum trăia după legea statului islamic. VICE News a ajuns în oraş – care e din nou controlat de către kurzi – şi l-a întrebat pe Abu Ali ce i s-a întâmplat.

Care a fost primul semn că ceva era în neregulă?
Am auzit ceva zgomot afară, dar am crezut că sunt luptătorii peshmerga. Când a venit timpul rugăciunii de seară (pe la 6 pm), m-am spălat şi m-am pregătit. Dar apelul la rugăciune a întârziat. Atunci am ştiut că se întâmplase ceva.

Ai avut idee cât de serioasă era treaba?
Nu, deloc. Am hotărât să mă rog acasă, dar atunci am auzit apelul moscheei la rugăciune. Cunosc vocea şeicului şi nu era vocea lui, aşa că am hotărât să merg la moschee să văd care-i treaba. Când am ieşit, am văzut o gaură mare în stradă şi în spatele ei era un camion mare plin cu arme. Oamenii din el mi-au zis să ridic mâinile sus şi să vin spre ei – erau Statul Islamic. M-au întrebat dacă sunt terorist şi le-am spus că nu sunt nimic. Apoi m-au întrebat dacă sunt un luptător Mosul. Le-am zis că nu am treabă cu nimic, sunt ceasornicar şi am un magazin.

Ce s-a întâmplat după ce te-au oprit?
M-au întrebat dacă sunt înarmat şi le-am zis că am un magazin de ceasuri. La început nu m-au crezut, apoi le-am arătat unde e magazinul. S-au liniştit.

De atât a fost nevoie?
Când au intrat, au văzut o fotografie cu mine cu părul lung, de când eram tânăr. Li s-a părut dubioasă. M-au întrebat: „Ce-i ăsta? Un monstru?” Le-am zis că eram eu în tinereţe. Apoi au închis uşa şi mi-au dat cheile de la magazin. M-au dus cu ei la moschee. Peste tot erau membri ai Statului Islamic.

Când ţi-ai dat seama că eşti singurul locuitor rămas în Makhmour?
Chiar atunci, când am mers la moschee. Erau acolo cel puţin 25 de luptători. Erau trei maşini cu arme – una avea un lansator de rachete – chiar în faţa moscheei. Când am intrat în moschee, toată lumea s-a uitat la mine. Se întrebau între ei cine sunt, ce-i cu mine.

Cel care mă găsise le-a spus că sunt singurul locuitor rămas în Makhmour. M-au întrebat dacă sunt înarmat şi le-am spus că nu. M-au întrebat de unde se aprinde lumina şi m-au chemat să mă rog cu ei. Şeicul era în faţă. Cineva din spatele lui filma totul. Am început să ne rugăm. Eu stăteam în mijlocul lor.

Te-ai gândit că vor să te omoare?
Nu, de ce să mă omoare? Sunt musulman şi kurd, le-am spus lucrul ăsta şi şeicul a zis că nu era treaba lor. Mi-a spus: „Atâta timp cât eşti musulman şi-l consideri pe Allah Dumnezeul tău, de ce să te omorâm? Nu eşti luptător.”

Ce s-a întâmplat apoi?
M-a întrebat ce voiam. Le-am spus că voiam doar să mă simt în siguranţă. M-au întrebat dacă vreau să mănânc, le-am zis că nu. Mi-au zis că dacă vreau să mă duc în munţi unde era restul oraşului, sunt liber să plec. Le-am spus că vreau să merg acasă. Şeicul mi-a zis să mă duc. Unul dintre membrii Statului Islamic a strigat după mine: „Să nu ieşi afară!”

Şi te-ai dus acasă?
Da. N-am ieşit două zile. Apoi am auzit împuşcături şi bombe. Nu ştiam cine trage – peshmerga sau Statul Islamic? Am stat înăuntru până am auzit oameni care strigau sau plângeau. Am ieşit la uşă şi am văzut un bărbat care a început să strige la mine în kurdă. Apoi am ieşit în stradă, unde am văzut soldaţi peshmerga.

Te-ai bucurat să-i vezi?
Bineînţeles. Am fugit la ei, i-am sărutat şi i-am luat în braţe. Mă simţeam din nou relaxat şi liniştit.

Luptătorii statului islamic erau irakieni?
Erau toţi din Irak, le cunosc accentul.

Crezi că se va întoarce Statul Islamic?
Nu, să sperăm că nu se vor întoarce, cu voia Domnului. Peshmerga şi poporul kurd sunt puternici. Au încercat deja să cucerească oraşul şi n-au reuşit. Acum sunt pregătit să-mi iau o armă, sunt gata să lupt. O să lupt până la moarte pentru oraşul meu.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Vezi și acest documentar terifiant despre Statul Islamic.

Tagged:
peshmerga
Vice Blog
Moschee
musulmani
Makhmour
luptatori
kurzi
asediu
Statul Islamic