Pisicile mizerabile din Marrakech au nevoie de nume

Fotografii făcute de autor

Merg în Maroc de cel puțin două ori pe an ca să cumpăr textile pentru firma mea de pantofi, TEN & Co., așa că știu țara destul de bine. Când un editor VICE m-a întrebat dacă vreau să scriu despre covoarele frumoase din care fac pantofi, m-am gândit „Da, aș putea, dar de ce să scriu despre covoare când pot povesti despre pisicile orașului? Ultima oară când am verificat, internetul nu era compus în proporție de 98 de procente din fotografii cu covoare.”

Cel mai mișto lucru la Marrakech, unul dintre orașele mele marocane favorite, e populația de pisici scăpată de sub control. Iubesc pisicile și am o slăbiciune mai ales pentru pisicile diformeși murdare, așa că Marrakech e un rai pentru mine – sunt mișto și oamenii prietenoși, mâncarea delicioasă și covoarele superbe, dar sunt înnebunit mai ales după pisici. Îmi place să le pun nume și le iau în brațe oricât de mizerabile ar fi. Iată câteva dintre pisicile pe care le-am cunoscut în Marrakech.

Pe ăsta l-am numit Paris. Are un ochi câș, super drăgălaș. L-am cunoscut în Valea Ourika, când căutam textile într-o zi ploioasă. Are lăbuțe mititele.

Ea e prietena mea Alex și ține în brațe trei din cei cinci pisoi pe care i-am găsit când luam cina într-o searăîn oraș. Unul dintre ei era orb, ceea ce m-a întristat foarte tare, dar părea vesel ca și ceilalți. Dormeau într-o cutie de carton. Putea fi mai rău! Ar fi putut avea ghinionul să se nască într-o țară cu climă rece.

Aici e pisoiul orb mâncând un os de pui. E un mic monstruleț!

El e Moto. Stătea mereu la umbră sub motocicleta asta.

Ea e Pisica Palatului. Stătea în fiecare zi în fața palatului, păzindu-l. N-am văzut pe nimeni să se așeze lângă ea pe băncuță.

El e Miau. A mieunat încontinuu cât i-am făcut poza. După asta a venit la mine să-l mângâi și să-l smotocesc. Pisicile din Marrakech sunt foarte prietenoase de obicei.

Oamenii din Maroc nu prea au pisici ca animale de companie, dar unele stau pe lângă magazine și devin animalele locului. Pisica asta stă mereu la soare lângă magazinul ăsta de tablouri. Proprietarilor le place de el pentru că prinde șoareci și atrage turiștii.

Pisoiul ăsta e micuț, mai ales față de leul ăla mare din piatră. Merg la un magazin să cumpăr textile și e foarte tare că e plin de pisici. Sunt stăpânele locului, practic. Se numește Mustapha Blaoui. E o destinație de neratat pentru turiștii iubitori de pisici.

Pisicile astea erau obosite după o zi grea. Erau peste 40 de grade afară când am făcut poza. Erau total moleșite.

Aici e o mamă pisică cu puiul ei. Magazinul de perne e unul dintre locurile preferate ale pisicilor care vin mereu aici să doarmă.

Pisicuța asta miorlăia în ultimul hal pentru că era în călduri. Căuta cu disperare un partener de amor.

Iată un grup de pisici fericite care dorm pe niște materiale de construcție cu care nimeni nu părea să construiască nimic.

Unde dorm pisicile noaptea? Bună întrebare. Cine știe. Cineva drăguț a lăsat perna asta afară pentru ele. Altfel, mai dorm sub motociclete parcate sau pe grămezi de gunoi.

Ăsta e unul dintre pisoii mei preferați din Marrakech. E țanțoș și super curățel. Spre deosebire de pisicile adulte, pisoii sunt curați pentru că n-au ars-o ani de zile pe străzi.

În caz că vă întrebați, am pupat toate pisicile astea pe care vi le-am arătat. Și n-am niciun fel de boli, stați liniștiți.

Aici e o pisică somnoroasă la umbra unei bărci în Essaouira.

Găsești pisici gestante la tot pasul prin Marrakech. Pe asta am numit-o Pufoasa. Când o pisică mai are câteva zile până să nască, stă pe lângă o casă care i se pare potrivită pentru naștere. Cum deschide cineva ușa, se repede înăuntru și începe să toarne pisoiași.

El e Pâslă, un motan negru norocos. A găsit un magazin de materiale și postavuri și o grămadă de pâslă pe care s-a culcat. E cel mai atrăgător loc din oraș pentru pisici, pe lângă magazinele de perne.

Iată-i pe câțiva pisoi care încearcă să se camufleze pe o canapea la magazinul meu preferat.

La prima privire, pare doar o altă pisică la magazinul de perne, dar vă rog să nu neglijați pisoiașii tolăniți pe cutiile din spate. Hoțomanii!

Scriam cuminte niște vederi pentru prieteni la o terasă când pisica asta, pe care am botezat-o Sport, mi-a sărit în poală și a început să toarcă și să facă biscuiți pe mine. A fost unul dintre momentele cele mai tari din viața mea de până acum.

Am intrat în magazinul ăsta să cumpăr materiale. Am ieșit după trei ore și am găsit-o fix în același loc.

Asta e pisica cea mai însărcinată pe care am văzut-o. Avea ditamai burta. I-am zis Dunguță.

Asta e tot Dunguță, de aproape. Uitați-vă cât de sexi e! Sigur n-o să aibă probleme în găsirea unui nou partener după ce face puii ăștia.

Iat-o pe Alex cu Lady, cea mai pufoasă pisică vagaboandă din Marrakech. De câte ori vin în oraș, abia aștept s-o găsesc. E una dintre cele mai apropiate prietene de-ale mele din Maroc.

Frate, cum erau pisicuții ăștia! Locuiesc într-o gaură în peretele magazinului. Mama lor era destul de protectoare, dar asta nu m-a împiedicat să-i smotocesc.

Uite ce FAȚĂ are.

Astea sunt Pisicile Murdare. Sunt cele mai bune prietene. Eram la o cafenea când au venit să se tolănească pe-acolo. N-am putut atinge nimic după ce le-am mângâiat, așa erau de împuțite. A trebuit să mă spăl pe mâini de cinci ori ca să se ducă jegul.

Ea e Zizi. Născuse cu două zile înainte să fac poza asta. N-a supraviețuit decât un singur pisoi, dar Zizi a fost super dulce și ne-a lăsat s-o mângâiem pe ea și pe pisoi vreo oră. Trăiesc într-un dulăpior dintr-un magazin.

O pisică nebotezată pozează în fața unei intrări frumoase.

Iat-o pe pisica Umbră cum îmi aruncă ocheade de după covoraș.

Cineva le-a dat la șmecherele astea niște mațe. Le-au împărțit politicos, fără să se bată între ele.

Uite-l și pe ATM. Locuiește lângă bancomatul local.

Sper că v-a plăcut acest tur al pisicilor din Maroc.

Traducere: Oana Maria Zaharia