Am vorbit despre bani cu designerii noilor bancnote norvegiene

Imagini din arhiva artistului

În primăvara trecută, banca națională a Norvegiei a anunțat un concurs de design pentru rebranduirea bancnotei naționale cu o nouă estetică. Marți, banca a anunțat că renumitele firme de design scandinave The Metric System și Snøhetta vor împărți victoria și își vor cimenta operele pe fața și pe spatele viitoarelor coroane norvegiene. În timp ce designul făcut de The Metric System e unul tradițional și reflectă istoria țării nordice, designul futurist, artistic, pixelat, al firmei Snøhetta, a stârnit entuziasmul întregului internet și a câștigat titluri precum „Cei mai buni bani din lume” pe Citylab.

Intitulat Frumusețea limitelor, motivul visual principal al designului e pixelul, pe care Snøhetta îl descrie drept „limbajul vizual al timpurilor noastre”. E un model rațional, cubic, aranjat astfel încât să reprezinte motivul ales de banca norvegiană, „Marea”. Snøhetta scrie așa: Pe bancnota de 50 NOK, vântul e blând, reprezentat de forme scurte, cubice și de valuri lungi și subtile în tiparul organic. Pe bancnota de 1000 NOK, vântul e puternic, exprimat prin forme lungi și ascuțite pe cuburi și valuri scurte. Descrisă ca fiind „atât tradițional, cât și modern”, natura duală a designului a câștigat admirația Băncii Norvegiei, conform unui comunicat de presă oficial.

„Acest proiect de design grafic e cel mai social proiect la care am lucrat până acum. Nu mă pot gândi la alte aplicații care să treacă prin mai multe mâini decât banii”, a declarat pentru The Creators Project directorul de brand design al companiei Snøhetta, Martin Gran. „La proiect au lucrat atât designeri grafici cât și arhitecți. Am vrut să fie un proiect cu ecou nu doar național, ci chiar internațional – o fereastră către lume.”

Numită după cel mai înalt vârf muntos din Norvegia, Snøhetta are o istorie de 25 de ani de excelență în arhitectură și a avut proiecte îndrăznețe precum Biblioteca din Alexandrina, reconstrucția peisagistică a pieței Times Square și Pavilionul Muzeului Memorial 11 Septembrie. În perioada în care Gran a activat la firmă, au câștigat comisioane de la companii mari precum firma norvegiană de turism Telemark, Jocurile Olimpice de la Oslo din 2022 (acum defuncte) și Banca Norvegiană.

Am vorbit și cu senior brand designer-ul de la Snøhetta, Mattias Frodlund, despre conceptele și procesele din spatele creației noilor bancnote, despre viitorul lor și despre reacțiile de pe internet.

VICE: De ce ați ales să folosiți un design pixelat pentru bancnote?
Mattias Frodlund: Firma Snøhetta și-a construit mereu designul pe un concept puternic. Conceptul nostru, Frumusețea Limitelor, celebrează diferențele și relațiile dintre ele. Am găsit un mod de a exprima conceptul prin mozaic – arta de a crea imagini prin ansamblarea de piese mici. Ne-a plăcut faptul că cele mai vechi exemple de mozaicuri faimoase au fost găsite într-un templu din Abra, Mesopotamia și datează din a doua jumătate a mileniului trei înainte de Cristos și faptul că majoritatea imaginilor la care suntem expuși astăzi sunt construite din pixeli digitali. Această juxtapunere ni s-a părut foarte potrivită pentru design – și o expresie puternică pentru conceptul nostru. Și se poate spune că e o manifestare a trecutului și a prezentului.

Vezi pixelii ca pe niște litere în alfabetul modernismului? Ți se pare modern designul vostru sau chiar mai nou de atât?
Nu chiar, pixelii sunt doar cel mai potrivit și mai versatil mod de a exprima conceptul „Frumusețea Limitelor”. Un pixel e o limită perfectă și împreună, pixelii pot forma imagini abstracte sau concrete. În acest design, era exact instrumentul potrivit, care a produs cea mai armonioasă imagine. Deci mai mult aș numi-o metodologie decât alfabet.

Încercăm să nu etichetăm design-urile pe care le producem. Pentru noi e bun sau rău, nu există cale de mijloc. Modern e o etichetă. Noi vrem să creăm un design onest, durabil, ușor de înțeles și cu mare atenție la detalii.

Ai observat similarități între zilele noastre și anii interbelici? Cum v-a influențat chestia asta procesul de design?
Dacă vrei să găsești similarități, le vei găsi. Dar având în vedere că lumea este astăzi un loc foarte diferit față de cum era acum 80 de ani (slavă Domnului), n-aș merge prea departe cu această comparație. Dar da, s-a dovedit că problemele economice afectează calitatea creativității designului de-a lungul istoriei. Când ai un buget limitat, trebuie să gândești mai mult, să faci eforturi mai mari și să iei decizii mai raționale și mai inteligente.

Mișcarea artei moderne din pixeli a avut o influență asupra noului model de bancnotă norvegiană?
Sincer să fiu, nu cunosc prea mulți dintre artiștii din ziua de azi care lucrează cu pixeli, dar am studiat mult lucrările lui Paul Klee, ale lui David Salle și ale lui Johannes Rian. Dar cred că și un fotograf face tot artă pixelată. Ne inspiră și lucrările contemporane ale artiștilor Sølve Sundsbø, Fredrik Lieberath, Annie Leibovitz și Terry Richardson.

Care a fost cea mai mare provocare în prezentarea temei Frumusețea Limitelor prin utilizarea de forme pixelate?
N-a fost cu adevărat o provocare. Când ai un concept sau o idee bună, are sens de la început până la sfârșit. Eu, personal, cred că oamenilor le place pentru că e neașteptat să vezi genul acesta de design pe o bancnotă. Nu vreau să exagerez, dar cred că ar putea fi comparat cu influența moderniștilor în Europa în timpul anilor interbelici. Când nevoia de ceva nou e foarte intensă, e mai ușor să accepți ceva diferit, care se deosebește de ce e în jur.

Ca designer, cum ai reacționat la limitările procesului de creație, cum ar fi alegerile culorilor și mărimea materialului pe care ați lucrat?
Ca designer, e foarte important să cunoști de la început mărimea și textura materialului. Apoi faci câțiva pași și-l privești de la distanță. Modul acesta de lucru face toată diferența și, atunci când iei în considerare regulile, te va ajuta să rafinezi și să armonizezi designul până la perfecțiune. În lumea Snøhetta, minimalismul și simplitatea sunt cheia, așa că un set de reguli clare nu reprezintă o problemă, ci dimpotrivă.

Care e un aspect al noului design pe care oamenii s-ar putea să nu-l înțeleagă din prima?
Poate gândul inițial pe care l-am avut, că s-ar putea ca aceștia să fie ultimii bani produși în Norvegia și că asta ar putea fi ultima declarație a banilor de hârtie. I-am arătat lumii digitale că și lucrurile palpabile pot fi digitale și pixelate, doar că mai frumoase.

De ce crezi că internetul s-a entuziasmat atât de tare de designul vostru?
Internetul e ca un Jabba the Hut imens, mereu în mișcare. Niciodată nu știi dacă îi va plăcea sau va urî ceva. Dar un posibil motiv ar fi că designul e cumva neașteptat în asociere cu banii – e mișto când cineva încalcă regulile intenționat. Sunt bani punk și avantgarde cumva, iar masele mereu apreciază asta.

Ce se întâmplă când banii vor deveni digitali? Cum vezi viitorul banilor?
Văd un viitor luminos, atâta timp cât deciziile le vor lua oamenii, și nu roboții. Designul de calitate va conta întotdeauna, atât în lumea digitală, cât și în cea fizică. Ca designer, ești mereu curios care va fi următorul pas și care vor fi cerințele, termenii și condițiile.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre design:

O firmă de design din Tokyo a construit organe umane artificiale
Artistul român care face design pentru cele mai dark trupe din lume
Calea algoritmică de întoarcere la natură