FYI.

This story is over 5 years old.

18+

Peștii cu organe genitale imense au fost primii care au făcut sex

Povestea a început în 2008, când a fost descoperită o fosilă veche de 380 de milioane de ani a unui pește care avea un embrion intact în el.

O simulare a sexului între pești

Sexul datează din antichitate, dar n-a existat dintotdeauna. De la începuturile timpului până aproape de 430 de milioane de ani în urmă, formele de viață s-au reprodus prin depunere de ouă. Dar undeva între acel moment și 385 de milioane de ani în urmă, unui soi de pește cu armură, cunoscut ca placodermă, i-au crescut brațe, picioare, fălci și organe genitale care - dacă ai ridicat deja o sprânceană - îl făceau să semene cu o ființă umană. Și undeva în perioada aia, două placoderme din astea au renunțat la inhibiții și au început să și-o tragă. Aceste descoperiri, publicate în Nature, duminică, sunt rezultatul muncii de cercetare de 30 de ani a paleontologului John Long asupra placodermelor și, de abia apoi, a sexului între pești.

Publicitate

Povestea a început în 2008, când Long, care lucrează în Australia, a descoperit fosila veche de 380 de milioane de ani a unui pește care avea un embrion intact în el. Descoperirea a fost imensă pentru că a oferit o dovadă că placodermele se poate să fi avut gonade, organele pe care rechinii și calcanii le folosesc ca să se reproducă în ziua de azi. Suspiciunea a fost confirmată mai târziu anul trecut când Long scotocea printr-o cutie de fosile microbrachius dicki și a dat de una care avea un os de trei centimetri pe care nu-l putea identifica.

„Ce am aflat e că peștii ăștia osoși au fost primii care au avut parte de copulație," mi-a zis el. „E un lucru important să descoperi originea unei dezvoltări sexuale serioase din istoria evoluției." Un grup de colecționari privați i-au permis lui Long să le investigheze fosilele de placoderme și în cele din urmă să le doneze Muzeului Național de Istorie din Londra, care i-a dat voie să-și dezvolte teoria cum că prima ejaculare a avut loc într-un lac scoțian, într-un cuplu de pești cu picioare."

Placodermele își dezvoltaseră rapid structuri avansate ale creierului și ale dinților în timpul perioadei când au început să și-o tragă, lucru despre care Long spune că s-a datorat dublării bruște a cromozomilor. „Vertebratele ating o serie întreagă de mutații deodată," spune el. „E o parte vitală din evoluția noastră, care de abia acum începe să fie explorată."

Publicitate

Dar geneza istoriei noastre ca ființe reproducătoare nu e atât de sexy pe cât ți-o imaginezi. Long descrie o masă osoasă în formă de L pe care masculul și-o înfigea în organul sexual al femeii, care semăna cu o răzătoare de brânză. „Singurul mod în care se puteau potrivi era din părți," spune el. „I-am zis dansul pătrățos." Ei o puteau face doar din părți pentru că masculii aveau organele genitale atât de mari că erau aproape cât corpurile lor de lungi. Long spune că ei la fel de bine puteau doar să „atingă cu vârful" organul femelei ca să depoziteze sperma.

Această metodă nouă a servit la un scop evolutiv. Prin păstrarea embrionului închis în stomacul femelei, exista șansa ca el să supraviețuiască. Un ou lăsat să plutească pe apă era o masă gratuită pentru prădători. Ca rezultat, populația placodermelor s-a întins din Marea Britanie până în China și Estonia, ca mai apoi să ajungă în toată lumea. „Orice făceau, deodată erau peste tot," îmi spune Long. „Toți peștii și toate animalele au evoluat din placoderme, chiar dacă nu mai există nimic asemănător în ziua de azi."

Long spune că brațele lor mici erau cheia succesului lor. Placodermele și le foloseau ca să se țină în brațe în timpul sexului și să nu se despartă unul de celălalt. Dar, din nu știu ce motiv, genul ăsta de reproducere a ieșit din sistemul evolutiv înainte să mai existe vreo șansă să revină. După cum notează The Guardian, aceste descoperiri demonstrează că „sexul cu fertilizare internă se trage de la începutul istoriei vertebratelor, dar apoi a dispărut, iar peștii s-au întors la înmulțirea prin ouă, ca apoi să evolueze în altă direcție. Rechinii moderni și calcanii au gonade pe care le folosesc să depoziteze sperma în femele, dar, în loc să fie atașate corpurilor lor ca la speciile cu fălci, organele cresc de-a lungul părții interioare a aripioarei pelviene."

Long mi-a vorbit de altă teorie privitoare la sexul dintre rechini pe care încă nu a terminat-o. Un rechin mascul își mușcă adesea partenera pentru a nu o lăsa să scape înainte să o impregneze cu gonadele lui. Dar acum că știm că metoda asta de reproducere sexuală a evoluat în același timp cu fălcile și dinții, putem să luăm în considerare că nu e tocmai un accident. „Am o altă idee năstrușnică, cum că aceste elemente au evoluat ca să asiste la copulație," spune el. „Dar asta e cu totul altă teorie."

Traducere: Dana Alecu

Vezi și:
Am întrebat trei doctori cum îți afectează drogurile sperma
În Suedia, mamele și fiicele lor se nasc din același pântec
Cercetătorii vor să te ajute să faci copii de unul singur