Berea fără alcool e mult mai bună ca cea normală

Nu am băut niciun fel de alcool timp de un an. Nu m-aş grăbi să le recomand tuturor să stea pe uscat, dar pentru mine a fost foarte ok. Nu-mi mai pasez problemele pe seama altora atât de mult. Pot să termin mai multe lucruri. Dacă nu-mi place ceva, pur şi simplu n-o mai fac. Mă culc devreme. Citesc cărţi.

Viaţa mea e mai puţin „distractivă." E ok. Ceea ce înţelegem prin distracţie de obicei se rezumă la oameni care urlă lucruri monotone unii la alţii. E distractiv să crezi că nu există chestii precum moartea sau consecinţele fizice asupra organismului tău. Distracţia e o minciună. Distracţia e supraevaluată. Distracţie e atunci când o haită de puşti de 14 ani se duc la trei dimineaţa într-un supermarket şi se provoacă unii pe alţii să poarte pijamale cu Mario sau o coroniţă de prinţesă la casa de marcat şi s-o facă cât mai gălăgios posibil în timp ce tu te enervezi că nu-ţi merge cardul de credit şi Ivan, casierul cu strabism, oftează pe nas. Distracţie e atunci când te trezeşti a doua zi machiat ca un clovn şi te întrebi ce dracului ai făcut şi cât de rău a fost de data asta.

De ce m-am lăsat de băut? Am avut motivele mele. Motive care includ acele dăţi când le-am făcut lucruri oribile unor oameni de treabă, când eram pe bancheta din spate a unei maşini de poliţie şi eram luat la mişto de gabori şi când au venit rude îngrijorate să-mi fută genunchi în faţă ca să mă calmez. Nu vreau să fiu melodramatic. Cel mai mare motiv pentru care m-am lăsat de băut e că vreau să ucid versiunea beată a mea. L-am lăsat să meargă prea departe şi a început să ia deciziile în locul meu, pentru că sunt laş şi m-a răsplătit cu o doză sănătoasă de dispreţ pentru propria-mi persoană. Deci am ales viaţa pe uscat, iar zâmbăreţul ăla îndopat cu whisky care eram poate să moară în chinuri.

Învăţ lucruri noi.

De exemplu ştii ce e marfă? Berea fără alcool. E o invenţie fantastică. Poţi să bei şi să bei şi să bei fără să simţi NIMIC. E ca şi cum ai bea avocatul berii. În loc să te îmbete doar te face să te pişi des, iar apoi începi să caşti şi-ţi dai seama că tot ce făcea alcoolul pentru tine era că te forţa să stai într-un loc unde să aberezi despre nimic ore întregi cu oameni pe care nici nu-i prea placi (tu eşti unul dintre ei). Pentru mine e reţea pentru o noapte perfectă.

Imaginează-ţi scenariul ăsta: te vezi cu nişte oameni, bei ceva care seamănă cu o bere astfel încât să te relaxezi şi să fii sociabil, vorbeşti vreo oră sau două fără să spui ceva prea răutăcios, amuzant sau interesant şi, după ce începe să te doară fundul şi-ţi dai seama că nu mai ai chef de oameni pe seara aia, pur şi simplu pleci acasă şi citeşti o carte până adormi pe la ora 23. Deşi ştii că eşti cu o zi mai aproape de moarte, măcar eşti mulţumit că n-ai dat-o în bară prea tare în acea zi. Repetă asta la infinit. Nu-i rău, nu-i rău deloc.

Berea mea favorită are gust de suc cu aromă de nisip. Îmi place atât de mult că pot să beau şi patru într-o săptămână. De la mai multe mă ia durerea de cap. Nu există experienţă senzorială mai bună ca aceea în care deschizi o doză rece, dai o duşcă din ea şi realizezi că este e preţul pe care îl plăteşti ca să te porţi timp de câteva ore ca o fiinţă umană. Pe urmă te îneci în regretul ăsta.

O recomand multora. Mi-o recomand mie. Ajunge. Şi i-aş recomanda-o oricui vrea să se lase fără să-şi dea seama. Nu vreţi să vă daţi seama, fraţilor. E sumbru rău să-ţi dai seama.

Traducerea: Mihai Popescu

Vezi și:
Un orășel din Slovenia va avea prima fântână cu bere gratis din Europa
Bărbatul care vrea să trăiască doar cu bere timp de patruzeci de zile
Cum am băut cu furtunul bere infuzată cu iarbă