Chestii

Un fost colonel KGB îți arată cum ar putea Rusia să-l compromită pe președintele Americii

„Dac-au avut cum să adune kompromat despre Trump, au făcut-o.”
23 Ianuarie 2017, 6:00am
Fotografie principală: VICE News

Insinuările piperate despre Președintele Donald Trump dintr-un dosar semnat de un fost ofițer britanic de informații au adus în prim-plan vechea practică rusească a „kompromatului" – adunarea de materiale compromițătoare.

Ghenadi Gudkov, fost deputat în parlamentul Rusiei, e cunoscut pentru criticile acerbe pe care i le aduce Președintelui Putin și partidului acestuia, Rusia Unită. Mai e și fost colonel KGB și FSB. Vice News a vorbit cu Gudkov despre lunga istorie a kompromatului și despre faptul că încă e folosit și în Rusia modernă.

Ce înseamnă „kompromat" și cum funcționează?
Kompromat există de când lumea. E practica adunării de informații despre cineva, pe care acesta n-ar vrea niciodată să le dezvăluie. Kompromatul e o pârghie, în măsura în care poate face pe cineva să comită o crimă sau să facă lucruri îngrozitoare de frică că va fi expus. În cazurile respective, e exact ca șantajul, care e ilegal.

Dar kompromatul poate fi folosit și-n multe alte feluri în afară de șantaj, cum ar fi să influențezi poziția și apartenența politică a unui om, cu ajutorul informațiilor compromițătoare.

Kremlinul adună kompromat? La ce-l folosesc?
Kompromatul e îndeletnicirea preferată a elitelor rusești de câteva secole încoace. Nu doar adună kompromat; îl folosesc în mod regulat și-l furnizează mass media. Există un război în desfășurare între partidele politice, cu înscenări, știri false, minciuni și zvonuri. Iar Kompromatul e rege în războiul ăsta, mai ales când nu există democrație sau transparență.

Trăim într-un regat al minciunilor și un regat al kompromatului.

Citește și Directorul CIA îți explică de ce Donald Trump e periculos când vine vorba de Rusia

Poți să ne dai exemple recente de folosire cu succes a kompromatului în Rusia?
A jucat un rol constant și de amploare în istoria recentă – și e folosit în principal pentru eliminarea opozanților și a rivalilor. De exemplu, fostul procuror general al Rusiei a fost dat la TV în timp ce se distra cu două prostituate. Aproape c-a fost live pe Canalul 1 [post principal de televiziune în Rusia].

Să ne amintim și de războiul kompromatului dintre echipele lui Lujkov și Putin. O mare parte a kompromatului e folosit în războaiele dintre serviciile de securitate rusești. Toate arestările de anchetatori și generali despre care auzim se datorează întrebuințării kompromatului în jocuri de putere dintre diverse grupuri, prin care fie-i îndepărtează pe unii, fie își elimină adversarii.

Guvernul rus se folosește de șantaj pentru a elimina opoziția din Rusia?
Kompromatul e folosit pentru a discredita și a izola opoziția. De multe ori e folosit ca bază pentru acumularea mai multor informații false și minciuni.

Știi cum se-ntâmplă: iau un adevăr, adaugă speculații, zvonuri și informații false peste și creează impresia de știri adevărate.

De exemplu, rapoartele despre cum a furat Navalni pădurea, sau cum a fost Gudkov prins că spăla bani în Europa etc. Nu e nevoie de nicio dovadă. Când mass media devin mijloace de propagandă, când kompromatul e adunat de serviciile secrete prin supraveghere și hacking și folosit ca mijloc de propagandă sau contra-propagandă, sau când e folosit pentru reglări de conturi în jocuri politice, scopul său devine clar.

Așa funcționează menajul politic în Rusia. Politicienii care pot să influențeze opinia publică sunt compromiși în mod regulat – e jocul preferat al Kremlinului. Mă rog, nu doar al Kremlinului, ci al tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Tuturor le place să adune informații compromițătoare pe care le țin la sertar mulți ani. Iar adunatul de informații nu e rezervat doar pentru adversarii politici, ci și pentru aliații și prietenii lor. Logica e cam așa: azi îmi ești prieten, mâine rival. Azi îmi ești prieten, mâine dușman – trebuie să ai câte-un dosar pentru fiecare. Ăsta e principiul guvernului nostru – să păstreze kompromat despre toată lumea.

Citește și Nimeni nu uită legăturile lui Trump cu Rusia, oricât se chinuie să le nege

Credeți că au adunat kompromat și despre Trump? Oare chiar au un dosar despre el?
Dac-au avut cum să adune kompromat despre Trump, au făcut-o. Dac-au avut cum să adune kompromat despre Clinton, au făcut-o. Dac-au avut cum să adune kompromat despre Merkel, au făcut-o. Cu alte cuvinte, trebuie să-nțelegi cum funcționează kompromatul.

Am cunoscut un politician rus care era afemeiat și când i-am zis: „Uite ce e, într-o zi o să...", el mi-a zis: „Nu mă interesează, o să-mi crească și mai mult popularitatea." De-asta trăia fără compromisuri. Pur și simplu nu-i păsa că-l supravegheau constant, pentru că nu credea c-o să-l discrediteze. Bănuiesc că nici cei din jurul lui nu credeau.

De exemplu, în America Bill Clinton a avut o relație cu Monica Lewinsky și s-a scandalizat multă lume. Dar dacă Boris Elțin ar fi avut o relație asemănătoare cu vreuna dintre asistentele sale, n-ar fi făcut decât să-i crească popularitatea în Rusia. Pentru fiecare persoană și situație în parte, kompromatul poate să fie compromițător sau total neutru. Depinde de situație, de personalitatea fiecăruia și de circumstanțe.

Dacă e de presupus că Kremlinul deține kompromat despre Trump, cum l-ar folosi?
N-o să-l folosească acum, pentru că Kremlinul e foarte încântat de victoria lui Trump. Dar eu cred că-și fac iluzii, vrabia mălai visează, că „Trump e al nostru". Trump nu-i al nostru. E evident că în primul rând Trump e un politician pro-America și cred că s-ar putea să fie mai greu de abordat decât Clinton sau Obama. Cu toate astea, Rusia e euforică de când a câștigat.

Victoria lui Trump e văzută drept marele nostru succes.

Și e evident că n-o să folosească niciunul dintre materialele împotriva lui Trump – dacă există așa ceva. Dar asta nu înseamnă că dacă se schimbă situația, dacă se schimbă relațiile sau începe cine-știe-ce conflict, nu vor folosi materialele astea – din nou, dacă există.

Ca fost membru al serviciilor secrete rusești, dosarul actual vi se pare veridic?
De multe ori știrile false par mai veridice decât adevărul. Ăsta e greu de descifrat. Tot ce putem să facem e să verificăm informațiile din mai multe surse. Dacă se confirmă, probabil că-i adevărat. Dacă nu se confirmă, atunci e un fals bine pus la punct.

Trump e destul de autonom când vine vorba de viziunile, părerile și acțiunile sale, deci o parte din raport ar putea fi adevărată. Dar poate să fie și o provocare deștept construită, menită să-l oblige pe Trump să-și ceară scuze față de tot poporul american.

E greu de spus, aproape imposibil.

Ce metode de adunare a kompromatului folosesc serviciile secrete rusești?
Serviciile secrete găsesc în fiecare zi mijloace noi de a aduna kompromat. În zilele noastre, toată lumea e dependentă de gadget-uri, toți ducem după noi câteva markere radio și camere video, care permit serviciilor secrete să urmărească unde ne aflăm, să ne asculte conversațiile și chiar să facă poze și-așa mai departe. Oamenii nu-și mai dau seama cum ar putea să trăiască fără toate aplicațiile astea electronice, care pot să fie controlate de organizații din afară.

Sarcina principală a serviciilor noastre secrete e să controleze internetul și serviciile de telefonie prin internet, iar în sensul ăsta au avut succes. Vkontakte și alte rețele [rusești] de socializare sunt controlate, iar pe alte aplicații ale platformelor de socializare, cum ar fi Twitter și Telegram, s-a pus multă presiune.

Din păcate, din cauză că mulți oameni de afaceri occidentali preferă profitul principiilor, se supun codurilor impuse de organizațiile guvernamentale din Rusia, printre care și serviciile secrete.

Citește și Extremiștii creștin-ortodocși din Rusia le bagă pumnu-n gură trupelor de metal

Dacă există aceste presupuse înregistrări cu Trump, ce organizații au luat parte la operațiunea de supraveghere?
Când vine vorba despre cine-ar fi putut să adune informații despre Trump, organizația principală ar fi Serviciul Federal de Securitate (FSB). Sunt sigur că și Agenția Externă de Inteligență (SVR) a fost pusă să-l urmărească pe Trump. Sunt sigur și că au folosit fostul departament al 16-lea al KGB-ului, care face azi parte din Serviciul Federal de Pază, a cărui principală sarcină e să adune tot felul de informații din Rusia și de pe tot cuprinsul lumii.

E importat să înțelegem că în Statele Unite există multe informații la liber. Trump nu era un personaj oficial din guvern, ci doar un om de afaceri, așa că sigur există multe informații despre el prin toată presa și în alte surse libere din SUA.

Serviciile noastre secrete pot să aibă ușor acces la toate datele astea. Sunt convins că serviciile secrete rusești au multe informații despre el, familia lui, partenerii lui de afaceri, contactele lui etc. Toate serviciile secrete, toate marile puteri fac genul ăsta de muncă. Serviciile secrete americane, de exemplu, nu pierd nicio ocazie să adune date despre prietenii și dușmanii lor, că poate au nevoie de ele mai încolo.

Având în vedere toate astea, e posibil ca serviciile secrete rusești să-i fi pus microfoane în camera de hotel de la Moscova?
Pe vremuri, toate hotelurile unde stăteau străinii aveau așa-zise camere „plus". Așa se zice-n agenție. Camerele astea erau marcate cu un plus pe listele KGB, ceea ce-nsemna că erau prevăzute cu echipament imobil de supraveghere. Încă mai există asemenea camere în unele hoteluri, mai ales în hotelurile frecventate de oficialii străini, curieri secreți, politicieni și persoane publice. Azi există mai puține camere „plus", în primul rând pentru că azi poți să aduci tot ce-ți trebuie în cameră. Pe vremea aia, trebuia să instalezi echipament imobil, să dai găuri în pereți, să inserezi fire, să ascunzi echipamentele în spatele oglinzilor, geamurilor și mai știu eu ce. Azi poți să instalezi totul în câteva minute.

Dar încă mai există camere „plus". E posibil ca Trump să fi stat într-un apartament prezidențial care era cameră „plus". Echipamentul [de supraveghere] e extrem de greu de observat în zilele noastre; e microscopic. Echipamentul de supraveghere e-atât de mic, încât e aproape imposibil să te aperi de el.

Acest interviu s-a desfășurat în limba rusă și a fost tradus în engleză de Mihail Galustov. A fost editat și condensat.

Traducere: Ioana Pelehatăi

Publicitate