Câta Festival s-a anunțat acum o lună ca un eveniment cu rock și cu manele, spre deliciul presei locale, care s-a întrecut cu glumițe legate de numele festivalului. La noi în Banat, câta înseamnă un pic. Așadar weekendul trecut ai putut să mergi să te distrezi câta, să iei câta bere cu cinci lei, sau să intri pe gratis dacă pedalai câta până la Șag, lângă Timișoara. Înțelegi ideea.
Un festival un pic contracurent e mereu binevenit. Iar aici fix asta a fost, având în vedere că lumea încă are prejudecăți adânci față de manele, lăutari sau cultura țigănească, dar în același timp vede Subcarpați ca super hip. Să fiu clar, eu am o singură piesă dance cvasi-manea pe care o ascult ironic, că e antidepresiv instant. Dar pe măsură ce m-am cunoscut mai bine, am înțeles de unde aveam antipatie față de romi sau gay și preferam să evit chiar simple discuții pe temele astea.
Videos by VICE
Citește și: Intelectuali din România mi-au explicat de ce iubesc manelele
După revenirea regelui Salam în Timișoara, am vrut să văd dacă oamenii sunt deschiși la dansat pe muzică de petrecere furnizată de Nelu Vlad și Formația Azur. Asta după zile de cântat la foc cu chitarele alături de Artanu și rupere pe Pero Defformero, adică „huruială în cel mai pur stil heavy metal peste care cântă un bulibașă kusturițian”, precum descria gazda lor. Ghici ce? În ciuda afectaților cărora le place să arunce „hipstăr” ca pe o bombă denigratoare, oamenii s-au distrat și bâțâit. Unii ironic, alții mai puțin.
VICE: Ai venit pentru festival?
Marius: Am venit și să fac baie, și pentru festival. Am vrut să vin ieri, da’ n-am avut timp, așa că am venit astăzi. Să beau o bere și s-ascult o muzică bună.
Sunt și proto-manele, turbo folk combinat cu hard rock…
Mai ascult turbo folk sârbesc. Manele mai puțin.
Sunt o grămadă de timișoreni care erau revoltați când a venit Salam la Timișoara.
Nu-s revoltat, doar nu sunt genul meu de muzică. Poa’ să cânte, că nu mă deranjează.
Sunt unii din generațiile tinere care urăsc manelele. De ce?
Ei n-au făcut armata. Dacă ar fi făcut-o, n-ar fi urât-o atât de mult. Acolo, era singurul ritm care să fie pe placul majorității. Cumva ritmul universal al plutonului.
Am mai umblat pe plajă și m-am întâlnit și cu Sorin și prietenii, care ne-au oferit țuică și ne-au pus să ghicim din ce e. Destul de dulceagă, așa că m-am dus pe pere. Gabi (fotograful) a nimerit-o însă, era de caise. A opinat că oamenii care ascultă manelele sunt mai puțin apreciați și adesea etichetați drept cocalari, de-aia nu prea vrea lumea să recunoască. Da’ ei erau chill și se bucurau de apus.
I-am lăsat să se bucure de apus și am gonit după băieții de la poliție. Ne-au zis că fuseseră și în seara precedentă, când au fost vreo o mie de oameni. Era și normal, era seara cu Subcarpați. Unuia dintre ei i-a plăcut, celuilalt nu. Și invers pentru sârbii folk-rockeri. Despre manele, au zis că ei nu au probleme, că toleranța face parte din meseria lor. Fiecare e liber să asculte ce vrea, atâta timp cât nu agresează pe celălalt.
VICE: Ați și fost ieri?
Balcanicii: Da, și mi-a plăcut foarte mult la Perro Deformero.
Destul de balcanici, nu?
Da, zici că era Pisica albă, pisica neagră.
Pe lângă asta, ce mai caracterizează balcanicii?
Arată ca noi. În rest, au în comun corupție, mâncare. Dar cred că între noi are mai mult sens peiorativ. Uite, de exemplu eram cu niște sloveni pe drum și ne-a tăiat șoferul calea. Șoferul a dat-o cu pizdă, cuvânt de-al nostru balcanic și slavon. L-am întrebat ce zice. El mi-a răspuns expeditiv „A, Balcani”.
Citește și: Am întrebat tineri din Timișoara ce cred despre venirea Regelui Florin Salam la ei în oraș
Dar ziceai că ți-a plăcut turbo-folkul combinat cu Judas Priest.
Da, mie-mi place turbo-folkul în general. Eram cu un grup de sârbi și ne-am urcat pe-o barcă pe malul Savei și era un grup local cu o tipă așa, gen manelistă, cu o fustă scurtă și senzuală. Da’ instrumentiștii erau foarte buni. Și la un moment dat s-au spart acolo în ritmuri super heavy, și-am zis: „Stai, ăștia până acum sunau a manele și după zece minute au trecut prin două stiluri și-au ajuns la asta?”
Cineva de pe plajă zicea că oamenii refuză manelele, că altfel ar fi asociați cu cocalari și pițipoance. Ar trebui să avem aversiune față de cocalari?
Aversiunea față de ei e justificată, că unele comportamente asociate cocalarismului sunt nasoale. Ți-am zis, eu-s din Craiova și oamenii se întâlneau în parcare, fiecare mașină cu manelele ei la maximum. Tipic cocălăresc mai e să fie analfabet funcțional, să vorbească maximum 50 de cuvinte la viața lui, să nu aibă niciun fel de respect. Am avut de-a face cu oameni din ăștia.
Există și cocalari care vor să schimbe imaginea de opulență și dat în spectacol?
Cred că-i parte din ei. Dacă pot să aibă mașină, preferă un BMW. Dacă nu poa’ să-și plătească lumina sau apa, preferă un telefon de ultimă generație. E parte din cultura lor. Opulență care agresează.
VICE: Cum se încadrează manelele în peisaj?
Paul și Otilia: Era un Audi cu portbagajul ridicat și cu manelele. Da’ nu cred că le-o plăcut, că au plecat în juma’ de oră.
Și la festival?
Eu aș vedea-o funcționând. E un festival de folk, dar de ce să nu le creăm spațiu și să încercăm să funcționeze?
Citește și: Am fost la un festival de manele pentru hipsteri din București, că n-am bani de Salam altfel
Deci nu aveți aversiune față de manele.
Nu față de ele, ci față de stilul manelist. Manele, femei goale, dușmani și BMW-uri. E despre mesaj, că și muzica sârbească e același stil de melodie, dar cu alte versuri. Dar n-avem probleme cu oamenii care respectă locul și se comportă ok. Noi azi am venit, și mi se pare că e un lucru grozav că au făcut festivalul ăsta aici. Chiar am uitat că poa’ să fie frumos la Șag.
Ce v-a atras?
Relaxarea. Dar știam și oamenii din organizare, de la Scârț și Căpițe. Nu așteptam să găsim ceva ce ne displace aici. Plus că sunt puține locuri unde poți face așa ceva. Unde să mergi, la Arad?
Și ce ziceți de experimente de electronică cu manele, ca IMPEX?
Aș asculta din curiozitate. Dar chestia e că pentru noi manelele vin la pachet cu anii în care erau denigrate din cauza cu mesajului lor. De exemplu, am fost la o nuntă cu invitați din America și muzică oltenească. Noi doi ne gândeam că nu mai trece odată. Iar ei erau „oh, interesting, sounds like techo”. Deci dacă n-am ști exact ce-s manelele, probabil că și noi am fi „Hm, this is not bad.”.
VICE: Ziceți că ați venit azi. Ieri au fost și manele experimentale.
Karla și Andra: Interesant. Nu respingem conceptul. Oamenii se distrează și pe muzica asta.
Alții de ce îl resping?
Oamenii apreciază muzica bună. Manelele nu sunt considerate ca făcând parte din categoria asta.
De ce?
Dacă compari AC/DC cu o manea, le simți altfel.
Apropo de asta, cum se combină rockul cu turbo-folk-ul?
Lumea încearcă tot felul de combinații. Nu e rău sau bine din start, fiecare trebuie să-și facă o părere.
Am dat de Sorin care balota fasole la ceaun. După ce l-am lăsat să înghită, l-am combinat să vorbească cu noi. Un pic cam ciobani la faza asta, dar ne iartă el.
VICE: E ok să avem un festival de manele cu rock?
Sorin înfometat: Merg mână-n mână.
Și-atunci oamenii de ce sunt reticienți?
Că nu cunosc muzică.
Turbo-folku’?
Rulz, da. Mai ales combinat cu hard rock. Abia azi am venit, așa că nu i-am prins pe Pero, și-mi pare rău. E greu să găsești un mix bun, nu? Dar e evident că românii ar trebui să încerce mai multă muzică și să exploreze toate genurile. Și experimentele care le îmbină.
VICE: Ai venit să asculți muzică de petrecere?
Andreea: Da, se asculta pe-acasă formația Azur.
Cum de?
Păi e cunoscuta lor piesă cu Mona. Așa o cheamă pe maică-mea.
Ție ce piesă ți s-ar potrivi?
Una cu Andreea cu ochii căprui și părul brunet.
Pe ritm de manele, ți-ar plăcea?
Nu, nu-mi plac în mod special. Mi-au plăcut ieri Baba Zula. Au făcut atmosferă faină turcii ăștia. Dar și sârbii, toată lumea se rupea când au cântat.
