18+

O sectă extraterestră a plăcerii repară clitorisuri în Africa

Dacă eşti la curent cu teoriile spiritiştilor cu extratereştri, ştii că raelienii sunt grupul care crede că Pământul a fost creat de o civilizaţie mult superioară. Potrivit francezului care l-a fondat, un pilot de curse şi cantautor pe nume Raël, extratereştrii, numiţi Elohim, au creat omul după chipul lor şi ne-au coordonat de-a lungul istoriei cu ajutorul mesagerilor, oameni cu care au avut un contact special. Dacă îţi închipui că printre aceşti mesageri s-au numărat Isus şi Buda, ai nimerit-o.

Chiar dacă unora li se pare o exagerare, ei cred, de asemenea, în importanţa plăcerii (sexuală sau de altă natură) în atingerea desăvârşirii spirituale. Sună destul de rezonabil. Această credinţă i-a făcut să creeze o asociaţie nonprofit numită Clitoraid, care luptă pentru reconstrucţia chirurgicală în cazul femeilor victime ale circumciziei în ţările în curs de dezvoltare. Luna aceasta au deschis primul „Spital al Plăcerii” în Burkina Faso, unde chirurgi de talie mondială vor trata femeile gratuit, pentru a simţi orgasmul. După ce am vorbit cu directorul de comunicare al Clitoraid, Nadine Gary, franţuzoaica cu voce de fumătoare, e greu să negi că acest grup de entuziaşti OZN sunt cei mai mişto oameni din Africa.

Videos by VICE

Vice: Bună, Nadine! Cum merge treaba cu Spitalul Plăcerii?
Nadine Gary: Oh, merge foarte bine. Pregătirile sunt pe ultima sută şi se întâmplă multe. Echipamentul e pus la punct. Pacientele vin la mai multe consultaţii înainte de operaţie. Totul e aşa cum trebuie să fie.

Aţi deschis deja?
Am deschis pe doi sau trei martie. Medicii din State au venit primii şi atunci am început să facem tratamentele. Nu mai tratasem pe nimeni în acest spital înainte.

Tare! De ce l-aţi numit „Spitalul Plăcerii”?
Pentru că, pe bune, despre asta e vorba, despre redarea plăcerii, a plăcerii sexuale. Ştim că punem degetul pe un tabu. Sexualitatea femeilor a fost întotdeauna ceva la care oamenii s-au uitat cu dispreţ, ceva de care femeile s-au simţit vinovate. Cu această mentalitate a vinovăţiei şi a ruşinii s-a mers până la tăierea clitorisului. Vrem să redăm integritatea şi frumuseţea femeii. Una dintre îndatoririle femeii este sexualitatea, un lucru foarte nobil.

Fără îndoială că această reconstrucţie e vitală, dar este plăcerea sexuală o prioritate în ţările în curs de dezvoltare, unde femeile încă mor atunci când nasc?
Vrei să spui că orgasmul nu e necesar pentru sănătatea femeilor?

Se vor găsi oameni care să te contrazică.
Oh, wow! Ştii că plăcerea e o parte integrantă a vieţii. Tot ce facem e însoţit de plăcere. Tu m-ai contactat fie pentru că te interesează subiectul, fie pentru că faci asta ca să-ţi câştigi existenţa. Uneori facem lucruri dintr-o plăcere indirectă, alteori, dintr-o plăcere directă: când mâncăm, când dormim, când privim un asfinţit sau când facem dragoste. Asta ne echilibrează mintea. E foarte important pentru psihologia cuiva, pentru echilibrul său. Când clitorisul cuiva este tăiat, ceva din psihologia acelei persoane, din echilibrul ei, este îndepărtat. Asta înseamnă că i s-a luat mult, înţelegi, echilibrul creierului.

Sună foarte raelian. Cât de aproape eşti de această mişcare?
Eu chiar sunt preoteasă în cultul raelian. De asemenea, sunt voluntară şi director de comunicare la Clitoraid. Mişcarea raeliană este importantă pentru mine şi pentru implicarea mea în Clitoraid pentru că filozofia lor nu are tabuuri în privinţa sexualităţii şi încurajează oamenii să simtă plăcerea. Aceasta este soluţia cea mai bună pentru organizaţia noastră, să fie asociată cu o filozofie care îi face pe oameni să nu se simtă vinovaţi pentru nimic şi în niciun caz pentru sexualitatea lor.

Sigur, sunt multe organizaţii caritabile în lume. Creştinismul face un lucru minunat pentru că îi hrăneşte şi are grijă de cei săraci, dar ceea ce nu poate face, din cauza valorilor sale, este să-i încurajeze pe oameni să se bucure de propria sexualitate sau să le redea plăcerea sexuală. Asta din cauza ideii de vină a religiei creştine. Filozofia raeliană e pozitivă. O femeie, fie că e raeliană, musulmană, creştină sau budistă, se va bucura de beneficiile acestei filozofii care îi încurajează sexualitatea.

Cât de important este orgasmul în filozofia raeliană?
Plăcerea este cea mai importantă parte a filozofiei raeliene, dar locul central îl ocupă ideea că viaţa pe Pământ a fost creată ştiinţific de oameni ca noi. Femei şi bărbaţi care ne-au făcut după asemănarea lor. Când te bucuri de clitorisul tău, te gândeşti că femeile-creator au un clitoris ca al tău şi te-au creat după chipul lor, ca să te bucuri ca şi ele. Este orgasmul central în filozofia raeliană? Da. Nu poţi să zici că ne masturbăm toată ziua, dar nu ne e ruşine să facem asta.

Cum de-au ajuns raelienii în Africa?
Oh, trebuie să-ţi spun întreaga poveste. Raël, întemeietorul filozofiei raeliene, a fost în Africa în 2003. A făcut un turneu în Africa de Vest pentru a vorbi despre fericire şi stimă de sine. În timpul câtorva prelegeri a adus în discuţie problema circumciziei şi a întrebat întâmplător: „Există vreo femeie circumcisă printre voi?” Câteva femei s-au ridicat, îţi închipui. Şi-a dat seama că este o problemă majoră. Ştim cu toţii despre metodele de prevenire pe care Naţiunile Unite le susţin, dar nimeni nu ţine seama de femeile deja circumcise care urăsc asta. El a auzit despre operaţie şi a spus: „Poate reuşim să construim un spital undeva în Africa şi să punem chirurgia în slujba femeilor. Aşa a început şi, puţin câte puţin, organizaţia caritabilă a fost pusă pe picioare. Zece ani mai târziu iată că am deschis spitalul.

Aşa cum ai spus, există multă muncă de prevenţie în Africa, ce se concentrează pe lupta cu mutilarea genitală. De ce crezi că a durat atât de mult să existe un interes pentru femeile care deja au suferit de asta?
În parte, pentru că nu exista tehnologia necesară. Până acum 15 ani nu exista acest tip de chirurgie, deci nu aveai ce să le oferi. Odată ce a apărut, tot mai existau tabuuri legate de sexualitate. De exemplu, în Anglia nu se fac astfel de operaţii, dar în Franţa se fac.

Ceea ce face guvernul britanic este doar să le ofere femeilor o penetrare mai uşoară. Multe femei au labiile cusute, ceea ce e cumplit şi face contactul sexual îngrozitor de dureros. Ei se oferă să le descoasă pentru a avea o penetrare normală, dar nu îi interesează plăcerea.

Crezi că dacă nu aţi fi fost atât de concentraţi pe plăcere şi orgasm ar fi fost mai uşor pentru unele dintre aceste proiecte să decoleze?
Exact despre asta e vorba. Lumea are o problemă pentru că e vorba de un tabu: dacă arăţi prea mult interes pentru sexualitate, automat eşti o fată rea.

Noi o considerăm o parte a educaţiei noastre, astfel Clitoraid vrea să sublinieze un lucru: „Nu tăiaţi clitorisul la propriu, dar nici la figurat!” În America, multe femei se simt vinovate de propria sexualitate, de faptul că sunt prea sexuale. Ai nevoie de un echilibru corect pentru a fi luată în serios. Femeile luptă cu asta, bărbaţii nu.

Mi-a plăcut ce ai spus, că nu este doar o chestie fizică, ci este, la fel de mult, una socială şi emoţională. După operaţie aveţi nişte programe pentru ca femeile din comunitate să-şi recâştige sexualitatea?
Oh, da. Când spunem „Spital al Plăcerii”, înseamnă că le ajutăm pe femei chirurgical, dar le oferim şi terapie sexuală. Le ajutăm pe ele şi pe soţii sau partenerii lor. Totul trebuie reînvăţat. Când oamenii nu se bucură de sexualitatea lor e destul de greu să se deschidă, iar asta necesită lucrul cu specialişti.

În comunitate avem femei implicate în Clitoraid în Africa, care merg prin sate şi fac educaţie sexuală unor femei care ajung să înţeleagă. E uimitor! Fac ochii mari şi pun întrebări. Toate astea se întâmplă între femei. Trebuie să ne învăţăm una pe alta şi să nu ne simţim prost când facem asta.

Care sunt scopurile voastre pe termen lung, în afară de eradicarea circumciziei?
Ceea ce vrem să-i învăţăm pe oameni, în primul rând, este ca femeile să nu mai fie mutilate. Asta e partea cea mai importantă. Femeile sunt torturate, iar asta trebuie să înceteze. Apoi, vrem să îndepărtăm tabuurile şi să creăm o societate echilibrată, în care femeile sunt respectate, nu tratate ca nişte târfe.

Ar fi fost mai uşor să faceţi toate astea dacă nu aveaţi reputaţia de raelieni?
Nu ne punem astfel de întrebări. Noi vedem femeile care vin ca să îşi recapete integritatea. Nu ne întreabă: „Sunteţi raelieni? Ce sunteţi?” Ele spun doar: „Cum e cu operaţia? Vreau să o fac.” Nu ne punem problema ce ar fi fost diferit dacă eram o religie tradiţională sau mainstream. Nu contează. Suntem oameni care îi ajută pe alţi oameni.

Traducere: Diana Marinescu