Health

De ce mă enervează atât de mult oamenii care-mi spun să fiu pozitiv/ă?

optimismul si pozitivitatea ma frustreaza

Afară e frig, înăuntru e COVID-ul, încă nu mi-am primit ajutorul de la stat și lui Britney Spears încă nu i s-a făcut dreptate. Lucrurile sunt nașpa acum și mă simt pe bună dreptate nasol. Mă simt nasol și fiindcă sunt în starea asta. 

Este cultural acceptat că să te uiți la partea pozitivă a lucrurilor poate să te ajute să învingi o stare nasoală. Sunt nenumărate cărți de self-help, articole și consilieri de liceu care spun (cu un mare zâmbet pe față) că trebuie doar „să gândești pozitiv” ca să fii mai fericit/ă (și… mai productiv/ă). Dar acum pe bune, e mai ușor de zis decât de făcut, nu?

Videos by VICE

Dacă te chinui, și ideea de a răbda cu stoicism îți face involuntar greață, nu te îngrijora: Experții sunt de părere că așa-zisa „mentalitate pozitivă” este prea supraestimată. „În cultura nord-americană, se așteaptă să zâmbești și să privești lucrurile pozitiv”, a spus Barbara S. Held, profesoară emerită de psihologie și studii sociale la Bowdoin College. „Cu cât viața devine mai grea, cu atât trebuie să rabzi mai mult. Asta, plus atitudinea de bine care a apărut în anii 60 și 70 au accentuat preconcepția culturală de a îndura greutățile cu stoicism, dar lucrurile nu stau chiar așa. Trebuie să înduri și să te prefaci fericit/ă în timpul ăsta. Asta e ce numesc eu tirania atitudinii pozitive.

Cercetările lui Held în domeniul pozitivității au făcut-o să critice acea „tiranie”. Crede că să te prefaci că te simți bine ca să nu te mai simți rău nu este un remediul rapid, așa cum credeai . „Gândirea pozitivă nu-ți aduce imediat lucruri bune, la fel cum să te îngrijorezi nu-ți face automat rău. Astea-s aberații”, a spus ea.

Dacă te supără ideea că fericirea este doar la o ajustare de atitudine depărtare, merită să explorezi de ce, și să găsești în schimb moduri mai sănătoase de adaptare.

Permite personalității tale să-ți ghideze modul de gândire

Unii oameni chiar au parte de beneficii de pe urma gândirii pozitive. Dar dacă în procesul de a strânge din dinți și a răbda cu stoicism îți spargi un molar, atunci e clar că strategia aia nu funcționează pentru tine. Held a spus că oamenii cărora le face bine să se axeze pe pozitivitate au trăsături anxioase mai scăzute, definite în psihologie ca tendința de a simți „frică, griji și anxietate în mai multe situații”, indiferent de pericolul real. „Optimismul strategic”, un termen psihologic care înseamnă să te axezi pe cel mai bun rezultat dintr-o situație stresantă, este o strategie mai adecvată de a face față stresului sau greutăților pentru oamenii cu anxietate redusă. Dacă ești mai anxios/ă, Held a spus că să te gândești la cel mai groaznic scenariu și să faci un plan pentru a-i face față, cunoscut ca „pesimismul defensiv”, este de obicei o strategie mai eficientă de adaptare.

Nu toți oamenii anxioși vor beneficia de pe urma pesimismului defensiv, și nici optimismul strategic nu va funcționa pentru toți cei care nu sunt anxioși. În schimb, Held recomandă să-ți notezi cum te simți când folosești diferite strategii de adaptare ca să-ți dai seama ce funcționează pentru tine. „Ia notițe și fă-ți o diagramă în care să scrii: Ce faci când te simți mai bine și ce faci când te simți mai rău? De obicei vei găsi un tipar”, a spus Held. „Va fi ceva particular, fiindcă suntem cu toții diferiți.”

Nu folosi pozitivitatea ca să-ți respingi sentimentele „neplăcute”

Terapeuta Uche Ukuku a spus că-și îndeamnă clienții să se îndepărteze de pozitivitatea obligatorie. În schimb, îi încurajează să stea cu sentimentele, chiar și cu cele așa-zise negative. „Explic tuturor cu care lucrez că nu cred că există sentimente bune sau rele”, a spus Ukuku. „Cred că emoțiile pur și simplu există, și că avem unele greoaie și altele ușoare. Cele greoaie sunt cele care nu ne plac, iar cele ușoare ne fac plăcere.”

Ukuku a spus că impulsul de a respinge emoțiile grele și problematice prin pozitivitate te poate face să te îndepărtezi de creșterea emoțională. „Dacă încerci mereu să fii pozitiv/ă sau fericit/ă, de fapt dai la o parte anumite experiențe care te pot ajuta să evoluezi diferit”, a spus ea. În schimb, recomandă să fii conștient/ă de cum te simți și să vezi ce poți face ca să gestionezi acele emoții și, foarte important, să o faci fără să te judeci pentru cum te simți.

„Nimeni nu te forțează să ai anxietate, nimeni nu și-a indus depresia”, a spus Ukuku. „Dar ai de ales când vine vorba de lucrurile care cresc depresia și cele care o scad. Asta poate arăta ceva de genul: Da, sunt deprimat/ă azi, dar mai știu și că dacă nu ies la o plimbare, mă voi simți și mai rău. Pot să conștientizez că sunt deprimat/ă și pot și să ies la plimbare. Nu trebuie să fie ori una, ori alta. Pot fi ambele.”

Dar o plimbare sau altă activitate plăcută mă va face în mod magic să ies din starea de rău? Probabil că nu. Dar te va face să te simți mai bine și să ai mai mult control pe moment? Clar, da. 

În loc să te axezi pe gândire pozitivă, prioritizează acțiunea pozitivă

Gândirea pozitivă poate chiar să te împiedice să-ți atingi scopurile (chiar și cele de tipul: „Isuse Hristoase, când pandemia se va termina nu voi mai refuza niciodată șansa de a ieși la un party”). Gabriele Oettingen, o profesoară de psihologie la Universitatea din New York și autoare a cărții Rethinking Positive Thinking, a spus că cercetările făcute de ea arată că gândirea pozitivă poate fi un impediment pentru realizare.

Oettingen a condus experimente unde subiecților li s-au indus gânduri pozitive, negative sau neutre despre îndeplinirea unei dorințe, cum ar fi să ia o notă bună la un examen, să slăbească sau chiar să invite pe cineva la un date. A descoperit că grupul căruia i s-a sugerat să gândească pozitiv a avut mai puține șanse să-și îndeplinească acele scopuri în viitor, luni sau chiar ani mai târziu.

„Oamenii cărora li s-a indus să aibă gânduri pozitive (în contextul experimental) s-au simțit de fapt deja realizați, deja au ajuns mental și experiențial la îndeplinirea dorinței”, a spus Oettingen. „Deci s-au relaxat, ceea ce înseamnă că energia li s-a diminuat. Dar dorințele au nevoie de energie. Dacă visatul cu ochii deschiși și fanteziile te storc de acea energie, nu vei ajunge să le îndeplinești.”

În loc să te bazezi numai pe un viitor mai bun, Oettingen a spus că e important să faci apel la realitate oricând e posibil. Asta înseamnă să evaluezi diferența dintre un viitor pozitiv pe care ți-l imaginezi și obstacolele de care ai parte în prezent, un proces numit „contrastare mentală”. De acolo poți să-ți faci un plan realist ca să depășești acele obstacole și să acționezi în concordanță cu asta.

Oettingen a creat o strategie pentru atingerea scopurilor, bazată pe principiul mental de contrastare, numită WOOP, de la Dorință, Rezultat, Obstacol și Plan. „Este o strategie grozavă prin care să-ți faci curat în viață și să abordezi dorințele realiste și atractive și să le dai la o parte pe cele care, în final, s-ar putea să nu fie atât de atractive sau sunt de-a dreptul nerealiste”, a spus ea. Ideea este să-ți identifici mai bine scopurile și să faci ce trebuie ca să le îndeplinești cu cât mai puțină presiune (de exemplu cea când te forțezi să vezi partea plină a paharului). „Ăștia patru pași sunt creați ca să automatizeze genul ăsta de comportament”, a spus ea. „Ceea ce înseamnă că vei crea inconștient procese motivaționale cognitive pentru a răspunde constructiv la feedback negativ.”

Practic, dacă vrei să devii bucătar/bucătăreasă bun/ă, nu-ți imagina doar că o să-i dai gata pe cei de la Masterchef. Imaginează-ți că-i impresionezi, dar apoi gândește-te la lucrurile care te împiedică să ajungi acolo și fă un plan ca să-ți iasă impecabil desertul.

Spune ceva direct oamenilor care-ți zic să te prefaci fericit/ă

Mintea ta s-a eliberat de încătușarea pozitivității direcționale și faci față vremurilor grele așa cum poți tu mai bine, grozav! Singura problemă? Oamenii dragi, cu bune intenții, încă încearcă să te facă să gândești pozitiv. Este enervant, dar din fericire există o soluție la îndemână: să le spui să termine cu asta.

„Cu cât comunici mai deschis cu oamenii din viața ta, cu atât lucrurile astea vor începe să se potolească”, a spus Ukuku. „Nu suntem mereu direcți, deci de multe ori evităm discuțiile sau nici nu le mai abordăm. Dar dacă e vorba de cineva la care chiar ții, cum ar fi un prieten sau un membru al familiei, merită să îi spui: Să știi că nu prea mă ajută asta. Voiam doar să știi că am fost trist/ă azi.

Dacă ești cineva care predică sfaturi pozitive, Ukuku recomandă să-ți întrebi prietenii dacă vor „empatie sau strategie” atunci când ți se plâng. Held recomandă să o iei mai ușor cu strategia, mai ales în relațiile personale.

„Cu toții trebuie să ne gândim dacă nu cumva impunem modurile noastre de adaptare altor persoane”, a spus Held. „Nu poți pur și simplu să-ți imaginezi că orice va fi bine pentru toată lumea. Și dacă pui presiune pe alții să folosească metodele tale de adaptare, s-ar putea să le faci mai mult rău decât îți poți imagina.” Eliberează-te de povara de a fi cea mai puternică persoană la testul COVID-19 și încearcă să afli ce anume te ajută să faci față momentelor grele. Dacă să te îngrijorezi te ajută să te menții pe linia de plutire, atunci fă-o.