Motivele pentru care interzicerea manelelor în Timișoara este o aberație

„Pentru toți oamenii care ascultă muzică bună, pentru doamna Flori de la Agil, pentru toată lumea prezentă, mulțumim domnului primar, domnului primar mulțumim în primul rând. (…) Și mai facem una frumoasă pentru toată lumea, pentru domnul primar, să dea Dumnezeu fericire la toată lumea”, spune lăutarul la microfon în fața unei mici scene din Piața Traian, din Timișoara, într-un concert de la începutul acestei săptămâni.

„Ia-mă, măicuță, cu tine, iaaaaaa-mă, ce rost mai are viața fără tine, maaaama mea”, își începe el apoi melodia, imitându-l pe Nicolae Guță.

În dedicația sa, lăutarul spune cuvintele „domnului primar” de cel puțin patru ori. Cântarea, înregistrată de un localnic și postată pe Facebook, e preluată de presa locală cu titluri precum „Manele și dedicații pentru primarul Robu la târgul organizat în Piața Traian. Cum au ajuns țiganii să facă poliție paralelă la cererea prietenului de chefuri al interlopilor”.

O zi mai târziu, primarul timișorean ia foc. Pune mâna pe pix și hârtie și dă o notă internă al cărei prim punct sună așa:

Nota conține și un al doilea punct, care îi va întrista pe comercianții din piețele timișorene cel puțin la fel de mult ca punctul unu: interzicerea grătarelor pe domeniul public al Timișoarei.

A doua zi după decizia primarului, Piața Traian avea un aer trist. Nu cânta nicio muzică, niciun mic nu sfârâia pe grătare. Dacă nota internă a primarului va fi pusă în aplicare, doamnei Flori de la Agil, de exemplu, nu i se vor mai face niciodată dedicații de la scena din piață.

„Am ajuns vedetă acum, la 54 de ani”, îmi spune supărată tanti Flori, de după geamul termopan al terasei Agil. „Au dat dedicații ăștia care au cântat manele și lăutărească și pentru cei de la restul gheretelor, pentru toată lumea. Și, la sfârșit, a zis că și pentru primar.”

Nu vrea să apară în poză, motiv pentru care fac un instataneu grill-ului rămas fără funcționare din dreapta sa.

Domnul Janos vinde mezeluri în colțul pieței. E necăjit că „oricum nu trecea prea multă lume, iar acum a aflat lumea de târg într-un mod atât de negativ…”. Dar nu s-a revoltat nimeni în momentul în care „au cântat țigănește, în limba lor”. În orice caz, pe Janos nu l-au deranjat, chiar dacă spune că la el acasă ascultă Led Zeppelin și Pink Floyd.

„Deși li s-a făcut loc în programul de pe scenă două ore, au cântat o oră și jumătate și s-au exprimat în felul lor. Nu pot să zic că-mi place mie genul, însă i-am ascultat și pe ei. Ce să facem, îi excludem? Nu, tre’ să-i integrăm cumva în societate.”

Întrebat dacă ar fi să interzică muzica maghiară, în spațiul public, Janos îmi spune clar că l-ar deranja. Așa cum și pe cetățenii romi ai cartierului îi poate deranja măsura pripită luată de primar. „Au vrut să dea o notă distinctivă pieței. Ce-i rău în asta?”, punctează el.

Iar această decizie a primarului iubitor de versuri de Eminescu cântate de el însuși pe ritmuri folk e greșită din mai multe motive, după cum au explicat pentru VICE specialiști în discriminare, politici publice, administrație sau antropologie.

Dacă primarului Nicolae Robu i s-ar fi dedicat o sonată de Vivaldi sau, poate mai pe placul lui, o melodie a lui Tudor Gheorghe, ar fi interzis muzica clasică sau pe cea folk? Dacă răspunsul la întrebarea asta este nu, atunci primarul trebuie să explice care au fost argumentele pentru care manelele nu trebuie să se mai audă pe domeniul public din Timișoara.

„Fie că e vorba de limbaj vulgar sau că e volumul prea tare, trebuie să existe niște justificări în momentul în care se interzice un anume gen de muzică. Dacă era Vivaldi, se mai punea problema așa?”, s-a întrebat președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în declarația făcută la modul general despre astfel de situații.

„Nu mă pot referi la această speță, m-aș antepronunța, în cazul în care vom primi o sesizare. Dar da, poate fi supusă unei analize. Să înțeleg că hip-hop se poate cânta în piețele din Timișoara, de exemplu?”, a completat oficialul.

Barometrele de consum cultural din ultimii ani arată că un număr mare de români ascultă acest gen de muzică: în jur de 15 la sută.

„Astfel, de ce decide primarul din Timișoara să-i priveze de asta? Bazat pe ce?”, a spus și antropologul Bogdan Iancu, lector universitar care predă inclusiv cursurile de „Comunități sociale” și de „Sociologie a cotidianului” la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA.

Războiul lui Robu împotriva romilor însă datează din timpuri mai vechi, de când l-au supărat petrecăreții prea vocali sau de când voia să bage „taxă de turnulețe” pentru palatele ridicate de romi sau de când s-a certat cu locuitorii unui imobil social care a ars în cartierul Traian. „Mergeți la muncă” sau „Nu am nevoie de voturile unor paraziți”, țipa atunci Robu la romii din zonă. Dar primarul de la Timișoara este cunoscut pentru tot felul de măsuri absurde pe care le-a promis sau chiar implementat de-a lungul mandatelor sale.

În rostogolirea pe Facebook a știrii despre nota primarului timișorean s-a pus inclusiv problema unei posibile încălcări a articolului din Constituție privind libertatea de exprimare. Avocatul Adrian Rista a explicat pentru VICE că se pune problema nelegalității, nu a neconstituționalității, fiind vorba de un act administrativ.

Prin trimiterea la manele, actul respectiv este discriminatoriu, a explicat acesta.

„Exprimările actelor normative trebuie să fie clare, ori genul ,,manele” nu e definit în legislație, astfel încât e imposibil de pus în aplicare o asemenea decizie. Și aici putem veni cu exemple: dacă eu ascult în mașina un radio, cu geamul deschis, sunt pe domeniul public. Dacă la radio (de orice gen ar fi), sună cineva și dă o dedicație (cred că mai sunt asemenea emisiuni la diferite posturi) eu aș intra sub incidența acelei interdicții. Mențiunea ,,sancționarea drastică a celor vinovați” e neclară și prin asta inaplicabilă. OK, sa zicem ca fac asta, care e sancțiunea? Aici trebuie sa precizez ca eu am vazut o notă internă, nu o dispoziție de primar, asta ar însemna că se aplică doar personalului din primărie și din serviciile din subordine. Fără sancțiune, însă, o normă e incompletă”, a explicat Rista.

Potrivit acestuia, „întreg documentul arată amatorism în administrația publică, să nu zic incompetență”.

Ce este o manea? Și, cel mai important, cine și pe ce criterii va decide care melodii intră în acest gen și care nu?

DEX-ul definește maneaua ca un „cântec de dragoste, de origine orientală, cu melodie duioasă și tărăgănată”. Aici intră jumătate din muzica pop românească și nu numai.

„Nu m-aș baza pe o analiză estetică a funcționarilor din primărie în privința valențelor unei melodii”, a spus un specialist în administrație publică.

„Cum va face să indexeze melodiile care aparțin acestui gen? Mie era să-mi taie cineva degetele la un party, că am pus ceva de Bregovic. Cine știe ce este o manea?”, a adăugat și antropologul Bogdan Iancu.

Iar o aplicarea strictă a notei date Nicolae Robu ar putea crea situații absurde:

„Intenția primarului ar duce și la interzicerea muzicii cântate de Lepa Brena, ceea ce în Timișoara e aproape un sacrilegiu”, a spus avocatul Rista.

Legislația din România nu include nota internă în categoria actelor administrative pe care le poate da un primar.

„Este mai degrabă o reminiscență comunistoidă. Notele interne sunt așa, ca apa de ploaie, și privesc de obicei chestiuni interne ce țin de angajații primăriilor, precum: program, pauza de masă. Nu privesc chestiuni care să interzică ceva la nivelul comunității și nu au valoare juridică”, a explicat pentru VICE un subprefect, care a vrut să rămână anonim pentru a nu fi interpretat politic. Potrivit acestuia, deciziile care privesc domeniul public trebuie să vină de la Consiliul Local.

Nota internă este adresată inclusiv Poliției Locale din Timișoara și face referire la „sancțiuni drastice”. Asta înseamnă că polițiștii locali pot aplica sancțiuni doar pe baza ei? Am trimis această întrebare la Poliția Locală din subordinea primarului Robu, dar nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol. A răspuns însă subprefectul: „Da, pot. Dar sancțiunile lor pot fi ușor atacabile în justiție de oricine, de exemplu, de către cei care cântă manele”.

„Poliția locală, fiind în subodinea primăriei, s-ar putea apuca să aplice amenzi, dar s-ar câștiga în instanță, pentru că acest act nu e opozabil, nefiind o dispoziție de primar”, a explicat și Rista.

„Dumneavoastră ce părere aveți pe această temă?”, își întreabă primarul Robu urmăritorii printr-un sondaj postat pe pagina sa de Facebook. La o oră de la postare, 60 la sută erau de acord cu decizia edilului. Comentariile de la articolele despre controversata notă internă arată că subiectul comunității rome este unul sensibil în Timișoara. Iar graba în care a reacționat edilul, a spus pentru VICE același specialist în politici administrative, arată motivul principal al acestei note interne: teama de a nu pierde voturi.

Contactat de VICE în repetate rânduri, primarul din Timișoara nu a fost disponibil pentru un dialog pe acest subiect. În lipsa unor explicații din partea lui, îl las să te delecteze în acorduri de chitară în videoul ăsta: