FYI.

This story is over 5 years old.

Netflix

Noul sezon din „BoJack Horseman” e mai tare decât previziunile lui Nostradamus

Cel mai recent sezon a fost scris în vara anului 2017. După scandalul cu Weinstein, scenariștii au trebuit să schimbe o singură replică.
Imagini din partea Netflix

Articolul a apărut inițial în VICE UK.

Scenariștii serialului animat Bojack Horseman au început să lucreze la ultimul sezon vara trecută. Dar dacă ții cont de subiectele nuanțate și îndrăznețe a diverselor elemente de agresiune sexuală și bărbați problematici din showbiz, se simte de parcă sezonul cinci ar fi fost scris de abia luna trecută.

Cu reîntoarcerea lui Louis C.K. în comedie, se pare că ne apropiem de următorul nivel al mișcării #MeToo, în care bărbații mizerabili revin pe scenă, iar sezonul ăsta, care a apărut de curând pe Netflix, dezbate ideea de iertare publică a bărbaților abuzivi și toxici (permițându-le să treacă mai departe). Se pare că serialul a anticipat asta.

Publicitate

Deși pare că scenariștii au fost informați de evenimentele actuale, o mare parte din sezon deja se stabilise înainte de știrea cu Harvey Weinstein din octombrie 2017. Scriitorii au revizuit o singură replică, în urma scandalurilor recente, conform creatorului Raphael Bob-Waksberg.

„Replica originală era despre cât de oribil e că bărbații ăștia nu sunt trași la răspundere, apoi fix asta s-a întâmplat”, a spus pentru VICE Bob-Waksberg. El adaugă că echipa „poate s-a axat pe agresiune sexuală și abuz, deoarece s-a simțit ca și cum e ceva despre care lumea vorbește.”

Imagine cu Vance Waggoner, o parodie după Mel Gibson, care e arestat.

Deși #MeToo pare să facă parte dintr-o mișcare revoluționară față de agresorii faimoși și influenți, în mare parte datorită rețelelor sociale, ideea că acești bărbați se „spală de păcate” atât de ușor s-a dovedit reală de repetate ori de-a lungul timpului. Ba mai mult, Bob-Waksberg spune că inspirația pentru personajul Vance Waggoner, care s-a retras din atenția publicului din cauza numeroaselor povești despre comportamentul lui, doar ca să revină cinci ani mai târziu, a fost însuși Mel Gibson.

Când scriitorii s-au apucat de treabă la acest sezon, Gibson lucra la franciza Daddy's Home. „Gibson e un tip groaznic, care a dovedit asta de atâtea ori, dar continuă să primească oportunități în industria noastră, chiar profitând de personalitatea lui de bad boy”, spune Bob-Waksberg.

Asta explică scenariul din al patrulea episod („Bojack the Feminist”), în care Mr. Peanutbutter încearcă să emuleze atitudinea lui Vance Waggoner de „bad boy” în ciuda faptului că asta se bazează pe numeroase acuzații odioase, cum ar fi că a lovit o femeie cu o bâtă de baseball. „Hai să nu ne aplaudăm prea tare pentru că i-am scos în evidență pe bărbații ăștia groaznici, deși mă bucur că unii sunt afectați de asta, majoritatea nu pățesc nimic”, spune Bob-Waksberg.

Publicitate

Mr. Peanutbutter (stânga) încearcă să-și construiască o imagine de bad boy cu ajutorul lui Todd (dreapta).

Intenționat sau nu, subiectul anticipat al sezonului rămâne în atenția publicului. Proprietarul clubului Greenwich Village, unde Louis C.K. a urcat pe scenă la sfârșitul lunii trecute, și-a apărat decizia cu argumentul că „nu poți pedepsi pe viață o care a greșit”, similar cu argumentul Anei Spanakopita, din același episod. „Tot ce Vance își dorește e un nou început”, îi spune Ana lui Diane, adăugând mai târziu că „el e reformat. Ce ai mai vrea să facă?”

Pe parcursul sezonului, câteva idei aduc aminte de #MeToo în diverse moduri. De exemplu, BoJack o strânge violent de gât pe iubita lui, actrița Gina Cazador, după ce a fost lăudat în media doar pentru că a spus că nu e OK să agresezi femei. Sau, într-o manieră mai ușoară, ca atunci când Henry Fondle, un robot sexual (la propriu) a fost promovat în funcția de director general la WhatTimeisItRightNow.com pentru atitudinea sa ambițioasă. Metafora robotului sexual a fost influențată mai mult de evenimentele recente și s-a simțit ca o „formă amuzantă și ușoară de a discuta despre problema agresiunii sexuale din industria asta”, spune Bob Waksberg.

Deși unele dintre personajele principale induc abuz sau sunt complice la abuz, publicul poate demonta ideea că serialul ne cere să empatizăm cu agresorii. În special după meta-argumentul dintre BoJack și Diane din ultimul episod, „Head in the Clouds.”

Diane Nguyen (stânga) și BoJack (dreapta) în toiul cerții.

„Nu ăsta e scopul serialului Philbert, ca tipii să se uite și să se simte OK cu ce-au făcut”, îi spune Diane lui Bojack. „Nu vreau ca tu sau oricine altcineva să-și justifice comportamentul de rahat din cauza serialului.”

Publicitate

Ideea că fanii, sau chiar oamenii din industria divertismentului, se consolează cu personajul lui BoJack Horseman e ceva la care Bob-Waksberg s-a gândit profund. În special după ce a auzit că Harvey Weinstein e un fan al serialului, sau cel puțin un fan al „Fish Out of Water”, episodul patru mult aclamat, din sezonul trei. „Când am auzit asta mi s-a făcut pielea de găină”, spune el. „Și m-a pus pe gânduri în privința mesajului pe care el l-a perceput.”

Bob-Waksberg spune că aceste reflecții au inspirat „unele dintre conversațiile care au avut loc în sezonul ăsta.”

„Există oameni care chiar se regăsesc în BoJack? Oare își găsesc alinarea în acea conexiune?” întreabă Bob-Waksberg, adăugând că atunci când a aflat că lui Weinstein îi place BoJack Horseman, el a înghițit în sec: „Nu pot să spun că am acceptat asta pe deplin, dar gândul ăsta cu siguranță a generat multe conversații din acest sezon.”

Flip McVickers (stânga), Bojack Horseman (dreapta)

Bob-Waksberg spune că la începutul acestui sezon el s-a gândit: „personal, o să mă supăr, dacă ajungem la sfârșitul sezonului și morala se dovedește a fi că ar trebui să-l iertăm pe Mel Gibson.” Iertarea e o temă centrală din BoJack Horseman, iar el abordează acest concept, precum și cel al responsabilității, ceea ce poate fi greu de echilibrat.

„Eu nu cred că există persoană fără speranță, iar ăsta e un fundament al seriei”, spune el. „Dar dacă mă pui să aplic asta în privința unor nenorociți viața reală, nu cred că știu cum.”