Nimeni nu știe dacă pornografia e rea pentru tine, iar asta ar putea fi o veste bună

Indiferent cum ai descoperit porno: teanc de reviste în camera părinților, o vizionare în grup la un prieten acasă, asta e o experiență formativă. Cât de mult te formează și cum poate să îți influențeze comportamentul, atitudinile și preferințele sunt întrebări pe care cercetătorii le rumegă de mult timp.

Dacă încerci să afli răspunsurile pe cont propriu, o să dai pe Internet de articole cu titluri de genul: „Așa arată creierul tău când te uiți la porno", „Porno îți distruge creierul", „porno-ul îți omoară prieteniile și erecția, porno inundă lobul frontal cu doze de dopamină. (Fapt divers: în realitate, dopamina nu funcționează chiar așa). Ce naiba, până și orgasmele lui John Mayer sunt induse de porno.

Recent, o echipă de candidați la doctorat de la Universitatea din Nebraska-Lincoln, au prezentat descoperirile unui studiu care examinează legăturile dintre vârsta la care bărbații se uită prima oară la porno (în special online) și atitudinile lor față de femei, mai târziu în viață. Echipa a intervievat aproximativ trei sute de studenți, în mare parte bărbați albi și heterosexuali (84,9% albi, 92,6% hetero) de la universitate, despre expunerea lor timpurie la pornografie și natura întâmplării (de exemplu dacă a fost accidental, intenționat sau forțat).

Războiul mormonilor cu pornografia

Apoi au rugat participanții să completeze un chestionar care măsoară cât de mult se conformează bărbații anumitor „norme" de masculinitate, cum ar fi dorința de dominare a femeilor sau un anumit status social, pe care indexul de masculinitate CMNI (Conformity of Masculine Norms Index) definește drept „satisfacția de a fi considerat important."

Rezultatele lor au dezvăluit că participanții care au raportat o vârstă mai mică de expunere erau mai predispuși să domine femeile, lucru bazat pe răspunsurile lor din chestionar, care definește acest comportament ca pe „un control perceput asupra femeilor atât la nivel personal cât și social." Între timp, participanții care au fost expuși la pornografie mai târziu, prezentau un comportament mai promiscuu de „gigolo", definit în studiu drept „dorința pentru relații sexuale multiple, fără implicații și o distanță emoțională față de partenerii sexuali."

În esență: cu cât te uiți mai devreme la porno, cu atât ai mai multe șanse să fii un bădăran cu femeile. Dar chiar e atât de simplu?

Nu chiar.

În general, media e însetată după astfel de rezultatele și le publică imediat. Dar presupunerea că porno cauzează misoginism sau că „băieții care se uită la porno sunt mai predispuși să devină misogini", sunt distorsionări destul de mari a ceea ce prezintă cu adevărat astfel de date. Chiar și cercetătorii au spus asta: „pentru că nu e o relație cauzală, nu putem afirma ordinea implicării", spune Christina Richardson, un candidat la doctorat de la UNL, care a făcut parte din echipa de cercetare.

Totuși, când vine vorba de studii despre porno, noi oamenii de rând ne excităm la gândul unor concluzii. „Porno e un stimul pentru curiozitatea noastră culturală și frustrările noastre sexuale", spune Shira Tarrant, expertă în sexe și sexualitate, autoare și cercetătoare în porno. „Asta consider eu că declanșează interesul față de studiile despre porno, chiar și atunci când rezultatele sunt doar preliminare." Lucru care ea avertizează e valabil și pentru acest studiu. Informații sunt un pas mic înspre o înțelegere mai desăvârșită, dar nu și o dovadă că porno cauzează misoginism.

Studiile care se bazează pe date auto-raportate pot fi problematice, continuă să explice Tarrant, în special când e vorba de subiecte încărcate cultural, cum ar fi despre sexe și sexualitate: concluziile sunt pur și simplu mai puțin fiabile. În plus, cum explică atât Richardson, cât și Tarrant, există mult mai multe variabile care trebuie luate în considerare în relația dintre expunerea la porno și comportamentele sexelor: O educație într-un mediu religios? Ideologic, cum au fost crescuți participanții? Existența unei educații sexuale?

„Există atât de multe lucruri care influențează înțelegerea noastră asupra sinelui și asupra felului în care ne formăm identitățile sexuale și toate celelalte lucruri pot avea un impact asupra modalității în care un adolescent se expune la pornografie", spune Tarrant.

Deși rezultatele studiului de la UNL nu sunt nici pe departe conclusive, ele tot reprezintă un minuscul pas înainte. Richardson spune că, pe lângă confirmarea unor teorii, datele ar putea avea implicații interesante pentru prevenirea atacului sexual, în special din moment ce calitatea și conținutul educației sexuale din Statele Unite este la pământ. „Vârsta medie de expunere din eșantionul nostru era de 13 ani", explică ea.

„Deci, la 13 ani, dacă pornografia este singurul mediu de informare despre sexualitate, poate am putea suplini asta cu perspective mai echilibrate sau am putea preveni ca ăsta să fie singurul mediu de informare disponibil, mai ales dacă cauzează convingeri problematice."

Studiile populare consideră pornografia o fascinație bolnăvicioasă, dar pe baza conversațiilor mele cu cercetători, din punctul lor de vedere e o baltă de incertitudini, susțineri nefondate și la fel ca studiul de la universitatea Nebraska-Lincoln, pe eșantioane mici. Implicațiile psihologice, sociologice și fiziologice și efectele pe termen lung ale consumului de porno reprezintă un subiect de interes de zeci de ani, dar cercetarea în sine e incertă.

Dacă mai bagi în ecuație și că pornografie e un subiect social tabu, atunci lucrurile se complică și mai mult. „Felul în care cercetătorii definesc porno, deseori depinde de perspectivele politice pentru început și ce fel de conținut consideră alarmant", explică Tarrant.

Cele mai mișto vibratoare din istorie

Zachary Bloom, un profesor asistent al departamentului de consiliere educațională din cadrul Universității Illinois Nord-Est, descrie domeniul de cercetare al pornografiei ca fiind „plin de limitări", citând variabile metodologice, definiții diferite ale termenului și lipsa unei modalități uniforme de a cuantifica expunerea la porno. „Interesul de cercetare în pornografie prindea momentum dinainte să se răspândească pe internet și cercetătorii sunt limitați din punct de vedere al instrumentelor necesare pentru a măsura cadrele expunerii la pornografie, care din nou, amplifică ambiguitatea concluziile atunci când compari studiile", spune el.

„Putem să descoperim trenduri în expunerea și consumul existent de porno, dar concluziile trebuiesc tratate cu o doză de scepticism." Majoritatea cercetărilor publicate până acum, inclusiv acest studiu nou, prezintă o relație comună, nu neapărat una cauzală.

Mai pe șleau: oamenii de știință sunt în continuare incerți de implicarea porno în felul în care se formează creierul și comportamentul. Dar, cu fiecare rezultat, știința avansează cu un milimetru, către o înțelegere mai bună despre felul în care porno ne influențează evoluția.

„Asta este cunoașterea, asta face știința", spune Tarrant. „Cineva care lucrează în laborator 20 de ani și înțelege cu o fracțiune mai bine fenomenul studiat… nu e o concluzie finală, dar e un pas în direcția bună."

Urmărește-l pe Gray Chapman pe Twitter.