Cum te omoară datoriile când ești tânăr

Datoria e o povară care devine tot mai grea pentru tinerii de azi, după cum sugerează studiile. Iar noi cercetări sugerează că și sănătatea lor e în pericol. Dar cercetătorii sunt încă în faza în care încearcă să determine corect tiparele, a zis Elizabeth Sweet, antropoloagă care studiază datoriile și sănătatea mintală la Universitatea din Massachusetts, Boston.

Există o legătură directă între datorii și sănătate, dar nu e clar dacă datoriile sunt cele cauzează probleme de sănătate sau altceva legat de datorii, precum sărăcia. De exemplu, un studiu pe nouă sute de adulți din Ohio, Statele Unite, a descoperit că datoriile de pe cardul de credit și stresul legat de datorii sunt asociate cu o stare proastă a sănătății. Dar cercetătorii n-au putut dovedi cauzalitatea; poate că atât datoriile, cât și starea proastă a sănătății, sunt simptome ale sărăciei. La urma urmei, sărăcia e legată strâns de sănătate: persoanele sărace nu au acces la servicii de sănătate, sunt mai stresate și mai predispuse la boli cronice și mor mai devreme.

Mai mult, spune Sweet, multe evenimente majore care pot avea ca rezultat datoriile – pierderea jobului, divorțul – pot avea un impact asupra sănătății.

Așa că, în 2014, Sweet și echipa ei au început să analizeze această relație și au descoperit că datoriile s-ar putea să afecteze direct sănătatea. În studiul lor pe 8 400 tineri cu vârste între 24 și 32 de ani, cercetătorii au măsurat relația dintre datorii și sănătate. Dar, spre deosebire de alți cercetători din trecut, au verificat statutul socioeconomic, condițiile economice, veniturile și trecutul medical al participanților.

Au descoperit că datoriile afectează toate categoriile de vârstă, inclusiv pe cele mai tinere. Peste douăzeci de procente dintre respondenți au zis că tot ar avea datorii, chiar dacă și-ar vinde toate bunurile și proprietățile.

În al doilea rând, au descoperit că mai importantă decât datoria totală e datoria comparată cu venitul fiecăruia. Sweet a descoperit că o datorie mult mai mare decât venitul individual e asociată cu un nivel mai mare de stres și depresie, o stare mai proastă de sănătate și tensiune arterială crescută. Deci cel mai prost o duceau cu sănătatea persoanele care aveau datorii mult mai mari decât venitul și valoarea bunurilor personale.

Niște cercetări asupra datoriilor ipotecare au constatat același lucru. Un studiu a arătat că datoriile ipotecare mai mari ca procentaj din venit sunt asociate cu schimbări negative ale stării sănătății, obezitate, diabet și simptome depresive.

Pe scurt, cu cât ai datorii mai mari comparate cu venitul sau bunurile tale, cu atât ai șanse să fii mai bolnav. John Wilson, profesor de finanțe și cercetător la Universitatea St. Andrews, și colegul lui Jose Linares Zegarra, de la Școala de Business Essex, au descoperit că până și creșterea acestei rate cu un procent e asociată cu o scădere de .075 procente a speranței de viață.

Dar e ok să ai datorii mici măcar? Zegarra și Wilson cred că pragul de la care datoriile devin nesănătoase depinde de tipul datoriei. De exemplu, datoriile pe termen scurt și mediu, spre deosebire de cele pe termen lung, cum sunt cele ipotecare, afectează benefic sănătatea.

De ce? Pentru că persoanele cu acces la fonduri pe termen scurt precum împrumuturile personale și carduri de credit, au un plan de rezervă în cazul unei urgențe medicale. Datoriile pe termen lung, precum cele ipotecare, fac oamenii mai vulnerabili la șocuri neașteptate, pentru că aceștia au mai puține fonduri disponibile. Mai mult, datoriile pe termen lung au dobânzi mai mari. Cu cât durează mai mult până îți poți achita datoria, cu atât ești mai anxios. (Un studiu a descoperit că relația dintre datorii și sănătatea mintală proastă se explică prin teama că nu vei fi capabil să-ți plătești vreodată datoria.)
Sweet e de acord că efectul datoriei asupra sănătății variază în funcție de tipul datoriei.

Totuși, nu se știe cum exact influențează datoriile starea generală a sănătății. Până acum, cele mai convingătoare și consistente cercetări au analizat impactul datoriei asupra sănătății emoționale, care poate avea și efecte secundare fizice. Ultimul studiu al lui Sweet, care n-a fost încă publicat, arată că persoanele cu datorii sunt chinuite de „sentimente profunde de rușine și vinovăție." Datoriile sunt asociate și cu simptome de stres, depresie, anxietate și furie. Unele cercetări sugerează că datoriile contribuie și la dezvoltarea unor probleme de sănătate mintală.

Legăturile puternice cu sănătatea emoțională sugerează că e posibil ca stresul cauzat de datorii să faciliteze dezvoltarea unor probleme metabolice, boli de inimă și boli autoimune. Stresul cauzat de datorii poate influența și dieta, activitățile fizice, neglijarea consultațiilor medicale și abuzul de substanțe.

Cercetările mai sugerează că îngrijorarea are o influență negativă asupra felului în care oamenii își gestionează datoriile. Se creează un cerc vicios: oamenii își fac datorii și apoi își fac griji că nu le pot plăti. Iar grijile îi fac incapabili să găsească strategii ca să le plătească. Datoriile care nu se mai termină le compromit sănătatea sau cel puțin abilitatea de a plăti servicii medicale. Sănătatea proastă le sabotează performanțele la job și abilitatea de a păstra un job. Instabilitatea jobului poate crește datoriile. La fel se poate întâmpla și cu depresia indusă de datorii: depresia le scade oamenilor șansele de a găsi un job, ceea ce le reduce abilitatea de a plăti datoriile, ceea ce le exacerbează depresia.

Rezultatul e un cerc vicios în care datoriile mari pot fi atât o cauză, cât și o consecință a unei stări proaste de sănătate. E nevoie de mai multe cercetări pentru a găsi modalități de a inversa această spirală dezastrului. Între timp, dacă ai de ales, evită cât poți să-ți faci datorii noi.