5 lucruri care îți vor ajuta creierul să funcționeze mai bine

Spre deosebire de un biceps sau un cvadriceps, nu poți vedea sau simți când ți se slăbește creierul fiindcă nu l-ai folosit sau tratat cum trebuie. În schimb, orice atrofiere se va face cunoscută când te chinui să-ți aduci aminte un cuvânt foarte comun, când te rătăcești într-o parte a orașului pe care o cunoști foarte bine sau bufnești în plâns în timp ce încerci să-ți dai seama cum să-ți setezi hotspot-ul. Ultima mi s-a întâmplat în urmă cu 90 de minute.

Deși creierul nu este practic un mușchi, poate fi afectat pozitiv sau negativ în funcție de ce faci - și ce nu faci - în fiecare zi. Mai jos ai o listă de lucruri pe care poți să le faci ca să nu-ți mai fuți materia cenușie și să-i îmbunătățești funcția. Dacă-ți schimbi obiceiurile, ai șanse mari să-ți recapeți strălucirea..

După cum cred că ai observat deja, somnul este extrem de important pentru toate aspectele sănătății tale. Din păcate, dormi din ce în ce mai puțin. Prin anii 1900, oamenii dormeau în jur de nouă ore pe noapte. În 1970, cifra a scăzut la aproximativ 7,5 ore pe noapte. Conform CDC, mai mult de o treime din adulții americani dorm mai puțin de șapte ore pe noapte. „Somnul este esențial pentru capacitatea neuropsihologică optimă”, spune neurologul și specialistul în somn din Virginia, W. Christopher Winter. Detaliază asta în cartea sa, The Sleep Solution: Why Your Sleep is Broken and How to Fix It. „De la interpretarea semnalelor nonverbale și conținutului emoțional la gestionarea concentrării și organizarea informației din mintea ta, somnul este vital - iar prea puțin poate să aibă un impact dramatic asupra performanțelor cognitive.”

Pe lângă asta, să știi că siestele nu sunt bune doar pentru copii. Un mic studiu din 2010 a urmărit performanțele academice a două grupuri de tineri adulți: cei care dormeau puțin după amiaza și cei care nu. În experiment, fiecare participant a completat o sarcină de învățare riguroasă. După prima sarcină, un grup a ațipit 90 de minute, în timp ce celălalt a stat treaz până i s-a oferit o nouă sarcină câteva ore mai târziu. Participanții care au dormit între sarcini au rezolvat mult mai bine a doua sarcină și au dat semne de îmbunătățire a cogniției și de învățare.

Cei care nu au dormit, pe de altă parte, au avut probleme de învățare, iar capacitatea de a reține informații s-a diminuat. „Somnul scurt crește nivelurile de vigilență și poate ajuta memoria”, spune psihologul clinician și specialistul în somn, Michael Breus. El spune că un pui de somn de 20 până la 25 de minute te poate ajuta să stai alert când nu ai dormit destul cu o noapte înainte, dar că un somn adecvat noaptea este cea mai bună soluție.

Ești familiar deja cu capacitatea cafeleii de a te trezi dimineața, dar pe lângă asta, te poate ajuta să procesezi lucrurile mai rapid. Winter spune că rolul cafeinei ca substanță de îmbunătățire a performanței este cunoscut de mult timp. „Ajută la concentrare, atenție, la procesarea memoriei, la fel și la aducerea aminte”, spune el. Conform unui studiu din 2012, două sute de miligrame de cafeină (cam cât o cană de cafea) poate îmbunătăți viteza de procesare verbală a unei persoane. Cercetătorii au dat unui grup de adulți o pastilă cu două sute de miligrame de cafeină dimineață și apoi le-au cerut să completeze sarcini de recunoștere a cuvintelor. Aceștia au descoperit că cei care au luat pastila au avut o viteză îmbunătățită și o acuratețe mai mare, spre deosebire de cei care nu erau sub efectul cafeinei.

Într-un studiu din British Medical Journal, cercetătorii au analizat impactul consumului moderat de alcool asupra creierului prin capacitatea cognitivă a mai mult de cinci sute de adulți pe parcursul a 30 de ani. Au demonstrat astfel că oamenii care au băut între 15 și 20 de băuturi alcoolice standard per săptămână aveau de trei ori mai multe șanse să sufere de atrofie a hipocampului - afectarea zonei din creier care este implicată în memorie și navigarea spațială.

Per total, alcoolul nu-ți „omoară celule cerebrale”, dar dacă bei prea mult și prea des îți poate afecta zona creierului responsabilă pentru aducerea aminte, care este aproape pustie. Iar asta mă duce la următoarea sugestie.

Dacă ai mai mult de, să zicem, 35 de ani, probabil că-ți poți aminti perioada când rețineai cel puțin o duzină de numere de telefon. Probabil că-ți mai amintești și diverse trucuri mentale pe care le-ai folosit ca să faci asta, cum ar fi să asociezi anumite secvențe de numere cu locația lor de pe tastatura telefonului, sau când le „îndesai” în grupuri ca să poți să le reții mai bine. Ghici ce? Asta înseamnă să-ți folosești creierul.

În lumea conectată de azi, stochezi informația practic oriunde altundeva. Într-o lucrare din 2011 intitulată Google Effects on Memory: Cognitive Consequences of Having Information at Out Fingertips, studenții și-au adus mai puțin aminte informațiile când știau că le pot căuta. Winter spune că stresul poate ajuta la formarea memoriei. Când știi că ai acces la toată informația de care ai nevoie, asta „s-ar putea să-ți reducă capacitatea memoriei”, spune el.

Câteodată, după o zi foarte lungă și obositoare, gândul unei partide energice de sex poate părea atât de covârșitor încât ajungeți doar să vă giugiuliți puțin și atât. Dar dacă nu faci deloc din sex o prioritate, ar merita să verifici unele cercetări care spun că ar avea beneficii asupra funcției cerebrale.

Într-un mic studiu din 2017, publicat în Journals of Gerontology, cercetătorii au pus întrebări unui grup de adulți mai în vârstă despre viețile lor sexuale și apoi le-au dat un test standard. Asta a scos la iveală o legătură dintre frecvența actelor sexuale și inteligență: Oamenii care au spus că au avut parte de activitate sexuală săptămânală au luat note mai mari la test decât cei care nu au făcut sex. Este important de notat că nu poți fi sigur de direcția acestui efect - oamenii care se simt mai ageri, posibil să facă mai mult sex.

Și alte cercetări recente au demonstrat o legătură puternică dintre sex și inteligență. În 2017, alt studiu publicat în Archives of Sexual Behaviour a analizat efectul sexului asupra abilităților cognitive a 78 de femei cu vârstele cuprinse între 18 și 29 de ani. După ce au bifat alți factori cum ar fi faza menstruală și lungimea relației, cercetătorii au descoperit că femeile care făceau mai mult sex și mai des își puteau aduce aminte mai bine cuvinte abstracte la un test de memorie. De fapt, calupul de cercetări făcute despre beneficiile sexului asupra creierului se învârt în jurul memoriei. Oamenii care fac sex în mod regulat ar putea fi mai puțin deprimați și mai satisfăcuți emoțional, spune Winter. Asta arată cum sexul este benefic la nivel cognitiv și cum ajută atenția.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.