Am fost la magazinul dacilor liberi din București să văd ce produse te fac un român adevărat

Era 24 ianuarie, zi cu semnificație istorică și am zis că am mari șanse să fie o atmosferă animată la magazinul Lupul Dacic, „inedit univers de produse de inspirație istorică”. În plus, am vrut să văd statuetele metalice și din rășină cu Al. I. Cuza - care ar putea să fie noul bibelou al nostalgicilor. Dar ce nostalgie te duce până la secolele II-III î.e.n., despre care nici nu știi prea multe?

Când am ajuns la Lupul Dacic, cele două angajate vindeau un portofel de piele unui tip la vreo 50 și ceva de ani. Numai că apăruse o problemă, eticheta cu preț lăsase urme pe pielea întoarsă şi tipul voia „un mic discount, de 50%, că produsul are defect”. După insistențele clientului, una dintre femei o sună pe managera magazinului. Între timp, soţia clientului se plânge de el cu voce tare, ușor jenată, că „se țigănește”. Discountul nu se întâmplă, portofelul nu se clintește de la 200 de lei, iar cuplul pleacă.

Rămân să mă uit în jur și găsesc produse pentru toate vârstele, dar şi pentru toate buzunarele. Îmi atrage atenţia volumul cu mandale dacice şi mă bucură că pot exista şi fragmente din alte culturi alături de dacul cel ubicuu. Noroc că putem fi de acord ca nu Zamolxe a inventat şi mandala, nu?

Așadar, dacă ești părinte, găsești câte ceva. Când pruncul dac se satură de colorat mandale și vrei să îl scoți puțin din letargia zen și, în același timp, să îl obișnuiești de mic cu „adevărata” istorie a românilor, îi pui iute un volum de benzi desenate în brațe. Sau îi citești poveștile magice ale dacilor, ca să îi obișnuiești urechile cu marea moștenire – cea în care dacii erau un popor ales, cel care deținea secretele nemuririi.

Poți să îi tragi pe cap o bluziţă pe care scrie „pui de dac” și o cușmă hawaiană. Glumesc, tot dacică. Apoi, când îţi creşte lupişorul şi începe să devină resentimentar faţă de tine, că viața de urmaș al măreției nu e ușoară, îi poţi înmâna cu încredere Dhyanna, prinţesa dacică, să îl bulversezi niţel. Câțiva ani mai târziu, îi poţi lăsa undeva prin casă, la îndemână, volumul Eminescu, agent secret, traficant de cărţi interzise, un vârf de lance pentru afirmații anti-globalizare, antisemite etc.

Aflu despre magazin că a apărut pe 25 noiembrie, anul trecut, după ce a funcționat cu succes online. Întâmplător sau nu, se găsește în Centrul Vechi, vizavi de ruinele hotelului Concordia, unde la 1859 Cuza a semnat Mica Unire de pe 24 ianuarie. Magazinul este deţinut de Daniel Roxin, de sub condeiul căruia au ieșit platforma conspiraţionistă cunoastelumea.ro, multe cărți și scenariul pentru filmul Zamolxis. Este deschis în parteneriat cu casa de bijuterii Micri. În magazin, cel mai bine vândute sunt tricourile și obiectele cu simboluri dacice (căciuli, obiecte cu lupul dacic) și cărțile, iar în online, cărțile care-ți spun adevărata istorie a neamului românesc au cel mai mult succes.

Prin produsele şi misiunea sa, magazinul susţine o istorie „controversată”, aşa cum o numeşte una dintre angajate, care recunoaşte că explică oricui vrea să asculte despre adevărurile susţinute de Daniel Roxin, dar că, atunci când partenerul/a de dialog este prea vehement în argumentaţie, cedează.

Şi se pare că discuții aprinse apar între cei şi cele care vizitează magazinul, în jurul adevărurilor tulburătoare despre daci.

Ce e așa tulburător, te întrebi?

Dacă accepți să ți se deschidă ochii, poți afla că limba română nu este o limbă latină, ci provine dintr-o limbă înrudită doar cu latina, romanizarea este o poveste, getodacii au influențat Țări baltice, Anglia, Suedia, Danemarca ș.a. Practic, ce învățau ai tăi în anii ’70, când l-a luat delirul naționalist pe Nea Nicu și gânditorii de curte au lansat curentul protocronist.

În magazin vin cunoscători, mi se spune, și oameni care îl urmăresc pe „domnul Daniel”, precum și pe alții, ca Miron Manega, „ispravnic de concept” la delirul care este platforma Certitudinea. Sunt oameni care știu ce să caute. Ajung și turiști străini, în căutare de amintiri din România, dar și români care văd în magazin încă un loc care vinde suveniruri, care intră de curiozitate sau din întâmplare, așa cum s-a întâmplat cât am fost de față.

La final de vizită, mi-am cumpărat ziarul Certitudinea, care se joacă, la fel ca magazinul și platformele afiliate, roxinești, cu un amalgam de simboluri, de la preistorie la modernitate, într-o încercare de legitimare și simbolizare, care în final apare doar haotică și contradictorie.

Imaginează-ți ziarul Libertatea care nu mai scrie despre personaje și teme de actualitate, ci ia la nimereală, din cartea de istorie, un subiect, amestecă faptele, inventează altele și scoate titluri-șoc despre unii ca Burebista, Titu Maiorescu ș.a. Practic false mondenități de câteva sute sau mii de ani, pentru care mai plătești și bani. Amuzant e că sursele cancan-ului ăsta, implicați în promovarea unei culturi dacice fără bază științifică sunt neașteptat de multe personalități care au o legătură cu Armata Română, generali în rezervă, persoane afiliate la Biblioteca Militară Naţională, conform unei liste de pe platforma Adevărul despre daci.

Semn că planetele s-au aliniat cu adevărat, în aceeași zi de 24 ianuarie se lansa şi un nou teaser pentru filmul Zalmoxis. Secretele nemuririi. Din teaser înțelegi că trei daci și un lup, urmăresc ceva. Călăresc, se furișează, tot urmăresc. Timp de 2 minute. Punct culminant nu prea e, dar totul se termină cu ochii animalului, în care se reflectă o bătălie. Pentru ceva mai mult conținut, am urmărit un alt teaser, în care Florin Zamfirescu – care vorbește deseori cu patos despre Soros, când nu promovează un „elixir pe bază de proteine concentrate de melci”, povestește unui copil despre frunze, cumpătare, rădăcini și ierburi.

La fel ca în cazul magazinului, articolelor sau cărților, nevoia de legitimare pare un copil care vrea atenție, pentru care face orice. Pot înțelege că inventarea unei descendențe nobile, până la o Dacia văzută ca leagănul civilizației occidentale, are darul de a crește stima de sine. Iar magazinul se ia în serios, încearcă să își discute adevărurile calm, cu răbdare, neagresiv, în experiența mea.

Și atunci care e problema? Practic, acum există și magazin pentru piața de desfacere a celor care cred în conspirații și știi și tu încotro se îndreaptă, de obicei, conspiraționiștii și amatorii de pseudoștiință. Comerțul cu teorii și istorii paralele, contrazise constant de lingviști, ca Dan Alexe, istorici, precum Zoe Petre sau antropologi, ca Vintilă Mihăilescu, pare să prospere. Un mecanism financiar care-ți arată că piața dacilor liberi se înțelege bine cu capitalismul, pe care e posibil să-l fi și inventat.