Publicitate
Sport

Am pariat ca un român adevărat pe un meci de la Cupa Mondială (ca să n-o faci tu)

Casa câștigă aproape întotdeauna.

de Mădălin Istrate; fotografii de Eli Driu
28 Iunie 2018, 8:56am

Nu cred că mai ai vreun dubiu că fotbalul și pariurile merg mână-n mână. Dacă e să-ți fac un top al afacerilor de la parterul blocurilor din România, atunci acesta ar trebui să arate așa: farmaciile, covrigăriile și casele de pariuri. Unde mai pui că unul dintre sponsorii principali ai echipei naționale de fotbal a României e o casă de pariuri, Fortuna. Iar fotbaliștii de la Barcelona au purtat o grămadă de timp pe tricouri brandul Betfair.

Românii pariază la greu. Ca să-ți dai seama de dimensiunea fenomenului, trebuie să-ți spun că, în 2016, spre exemplu, un miliard de euro s-au dus pe păcănele, pariuri și jocuri de noroc.

Dar zilele astea, când e Campionatul Mondial, se pariază în draci în România. Cel mai mult online, evident, dar și la casele de pariuri din oraș. Una din variante e să pariezi live, în timpul meciurilor, când cotele se schimbă din minut în minut. Ce-i drept, sunt destul de rare agențiile unde se mai practică tipul ăsta de pariere. Păcat, pentru că e o senzație mișto să fii în contact fizic cu pariurile.

Printre agențiile din București unde mai poți să pariezi live este și Gets Bet. Eu n-am pariat niciodată live, așa că am mers să văd care-i atmosfera într-un loc din ăsta.

Meciul pe care l-am testat a fost Uruguay-Rusia, iar suma pe care am vrut să-o sparg a fost 100 de lei. Se anunța un meci interesant, având în vedere că ambele echipe se băteau pentru locul întâi în grupa lor. Casa asta de pariuri se găsește la intrarea în Centrul Vechi. Iar când am ajuns acolo erau doi oameni din personal, alături de alți doi care aruncau cu bani la păcănele.

La pariurile live, minimul pe care puteai să-l pariezi era doi lei. Sistemele de joc erau mai puține decât ma așteptam eu. Adică aveai posibilitatea de a paria pe cine marchează primul gol, următoarele goluri, cine conduce după prima repriză, minutele în care se dau goluri, câte goluri se dau în fiecare repriză, dacă va fi cartonaș roșu sau galben. Plus altele. Dar astea erau cele mai pariabile.

Mă așteptam să văd ceva mai diversificat. Spre exemplu, să am opțiunea de a paria că dă Cavani gol sau că Suarez o să muște din nou urechea unui adversar.

În fine. Cert e că prima oară am luat un bilet simplu de 10 lei. Am pariat că Uruguay dă primul gol. Ceea ce s-a întâmplat. Câștigul a fost aproximativ dublu. Între timp, cei din personal pariau și ei, dar sume mult mai mari, de 100-200 de lei. Iar alți oameni plecau și veneau să joace la păcănele.

La un moment dat, a intrat în grabă un bărbat la vreo 30-35 de ani c-o plasă în mână. A aruncat rapid zece lei în aparat și-a început să bată-n butoane. La un minut distanță, soția lui a venit să-l tragă de mânecă și să-i ceară să iasă naibii afară c-a promis că nu mai face asta. Mă simțeam ca într-o scenă de film, în care eu doar eram observatorul. Duda e că femeia era și însărcinată. Așa că și mai nasol.

Cert e că, la fel ca alte vicii, pariurile, păcănelele și ruleta dau dependență. Poți să-ți ruinezi viața dacă întreci măsura. Ceea ce se întâmplă constant cu mulți oameni.

Eu am continuat să pariez. Am băgat fie că un gol se va da între minutele 61-75, ori 75-90, ceea ce s-a și întâmplat la varianta a doua. Alt bet a fost că Uruguay o să dea următorul gol, apoi că Rusia o să întoarcă scorul (am băgat asta fiindcă avea cotă mare și-am zis că poate-poate, cine știe).

Oameni care să vină să parieze n-am prea văzut. Grosul celor care intrau în agenție erau pentru păcănele. Oameni care ieșeau de la job, fie erau la pauză sau asta fac zilnic, au apărut să dea cu palmele în butoane, în speranța iluzorie că se îmbogățesc.

Într-un final, Uruguay a câștigat cu 3-0 meciul. Banii pe care i-am investit au fost de 60 de lei. Din care am ieșit pe plus cu vreo 40 de lei.

Neavând multe variante de joc care să mă atragă, am preferat să nu mai continui cu live-ul. Așa că am păstrat cei 40 de lei pentru cele două meciuri importante din aceeași zi care urmau să se joace mai pe seară. Adică Portugalia-Iran și Spania-Maroc. Evident, pronosticurile toate erau în favoarea Portugaliei și Spaniei. D-aia am pariat și eu pe victoriile lor.

Doar că, din nou, pentru a mia oară, s-a dovedit de ce casele de pariuri o duc așa de bine. Pe baza surprizelor.

Eu am rămas, totuși, cu 40 de lei pe plus. Dar asta doar fiindcă am avut bulan. Vorba lui Claudiu Răducanu: „La bulanul meu, poate dau și gol”. Poate.

Poți să-l urmărești pe autorul articolui, Mădălin Istrate, pe pagina lui de fb, adică aici.