Muzica asta din Iran îți aduce aminte cât de oribilă este cenzura

Despre istoria muzicii din Iran se pot ține prelegeri ore în șir, pentru că are o vechime incredibilă (primele instrumente muzicale au fost descoperite în Persia – actuala Republică Islamică Iran – în mileniul 3 înainte de Hristos). Iar pentru că între 19 și 23 septembrie are loc a treia ediție a festivalului Outernational Days, care aduce printre mulți alții, și artiști din Iran (proiectul Sacred Horror In Design al lui Sote), echipa The Attic a compilat acest mixtape savuros cu muzică din Iran dinainte și de după revoluția din 1979 (care a deturnat 2500 de ani de monarhie persană și a instaurat republica islamică).

Revoluția iraniană din 1979 condusă de Ayatollah Khomeini a introdus un regim strict de cenzură; toată muzica pop a fost practic eradicată din Iran. Unul dintre artiștii prezenți pe mixtape-ul de mai jos, Kourosh Yaghmaei, a trebuit să-și ascundă muzica odată ce fundamentalisti islamici au luat controlul și au început să ardă casele de discuri și studio-urile de înregistrări și să hărțuiască muzicieni.

Kourosh nu a avut voie să cânte timp de 17 ani, timp în care a scris cărți și audiobooks pentru copii. Guvernul Iranian i-a permis să îi fie publicată propria poză pe albumele sale după 24 de ani.

Cenzura în Iran este și astăzi un subiect de actualitate, iar petrecerile sunt interzise, motiv pentru care au apărut rave-urile ilegale, în semn de protest. Documentarul Raving Iran vorbește despre destinele unor DJi și vizează în principal muzica electronică, dar persecuția și cenzura se practică asupra tuturor categoriilor de muzicieni care ar putea avea vreun iz de politic, dar nu numai. Cenzura vizează nu doar artiștii, dar și instituțiile media și presa independentă, adesea acuzată de către guvern că face propagandă împotriva regimului Islamic.

Din fericire pentru noi, un mucos ca Dragnea nu va putea avea niciodată o influență și putere precum cea a lui Ayatollah Khomeini, așa că putem dansa liniștiți pe mixul ăsta.

Și apropos de mix, selecția include piese pre și post revoluționare și are o mare valoare nu doar pentru că este rară, ascunsă și aproape imposibil de descoperit fără intervenția unor case de discuri precum Now-Again, dar este și o mărturie a unui context politic acum uitat și șters din istoria acestei țări persecutate.

Proiectul audio-video al lui Sote - Sacred Horror In Design – va putea fi văzut și auzit duminică, 23 septembrie, în club Control.