Veninul ca „heroina” al unui pește descoperit în Marea Barieră de Corali ar putea fi folosit pentru a crea noi analgezice, spun cercetători de la Universitatea Queensland. Deși o mușcătură de la majoritatea peștilor veninoși induce o durere insuportabilă victimelor, peștele blenny cu colți se pare că folosește veninul doar ca să-și încetinească prădătorii.
Studiul publicat recent în Current Biology a dezvăluit că veninul peștelui blenny are un efect ciudat asupra victimelor. Imediat după mușcătură, presiunea arterială scade cu vreo 40%. Dar nu durează mult, veninul incapacitează un prădător suficient cât peștele să poată scăpa de pericol.
Videos by VICE
„Veninul lui este unic din punct de vedere chimic”, spune Bryan Fry, profesor asociat de la Universitatea Queensland. „Peștele injectează alți pești cu peptide opioide care acționează ca heroina sau morfina, inhibă durerea în loc s-o provoace.” Deoarece veninul peștelui blenny atacă receptorii opiozi ai victimei, prădătorul amețește, iar mișcările lui sunt încetinite instant. Cum veninul lui este unic din punct de vedere chimic, cercetătorii speră să poată dezvolta noi analgezice.
Profesorul Fry spune că peștele blenny este unul dintre cei mai fascinanți pești pe care i-a studiat, în special cât de curajos e în ciuda mărimii mici. „Arma secretă sunt doi dinți canelați pe maxilarul inferior care sunt conectați la glandele cu venin”, spune el. Studiul la care au colaborat și cercetători din Olanda și Anglia a descoperit că acești colți îl deosebește pe blenny de restul regnului animal. Spre deosebire de majoritatea creaturilor veninoase, care-și folosesc veninul pentru a omorî prada sau imobiliza, colții peștelui blenny sunt doar în scop de apărare.
Asta s-a descoperit după ce au studiat evoluția peștelui pe durata mai multor generații și s-a aflat că a dezvoltat colții lungi înainte de glandele cu venin. Pentru majoritatea animalelor veninoase, veninul vine din țepi sau din dinți. Bryan Fry dezbate unicitatea peștelui blenny, de la veninul lui la evoluția sa și evidențiază de ce conservarea barierei de corali este vitală. „Dacă pierdem Marea Barieră de Corali, pierdem animale precum peștele blenny și veninul lui unic, care ar putea fi o sursă pentru următorul analgezic “, spune el. „Acest studiu este un exemplu excelent de ce trebuie să protejăm natura.”
Studii recente au arătat că reciful moare mai repede decât au crezut inițial cercetătorii. Terry Hughes, director al unui centru susținut de guvern pentru studiile barierei de corali de la Universitatea James Cook, a spus pentru New York Times, că s-a descoperit că două treimi din reciful din nord era deja mort. „Nu ne așteptam să vedem un nivel atât de ridicat de distrugere în mai puțin de 30 de ani”, a spus el.
În martie, Autoritatea Parcului Marin ai Barierei de Corali a anunțat că reciful trece printr-un procedeu în masă de albire. Este prima oară când albirea la o scară atât de mare se întâmplă doi ani la rând. Planul guvernului australian să salveze reciful, concentrându-se pe calitatea apei și administrarea pământului, a fost criticat de multă lume că eșuează să abordeze problema care omoară reciful emblematic: schimbarea climatică.
Urmărește-o pe Maddison pe Twitter.
Traducere: Diana Pintilie
Citește mai multe despre reciful de corali:
Are de gând Australia să omoare marea barieră de corali astăzi?