Doar pentru că preferi mâncarea cu tone de sare pe ea, asta nu te face să-ți fie mai sete

Mâncarea sărată îți face sete e un adevăr general, dar e bine să îți aduci aminte din când în când că nu orice lucru general acceptat de toată lumea pe care o cunoști și o vei cunoaște, chiar este adevărat.

Vreo două studii, ale căror rezultate au apărut în numărul actual al publicației Jurnalul de Investigații Clinice, au descoperit că setea nu este provocată de prea multă sare în alimente, dar poate să ți se facă din nou foame de la prea multă sare.

Nu e mare lucru și tot ce au trebuit să facă ca să afle asta e să simuleze o misiune pe Marte.

Un grup de cercetători de la instituții precum Centru German de Aerospațiu, Centru Max Delbrück de Medicină Moleculară și Universitatea Vanderbilt, au pus două grupuri a câte zece voluntari într-o replică de navă spațială etanșată, pentru două simulări de zbor către Marte. Primul grup a fost examinat timp de 105 zile și grupul doi a fost studiat timp mai bine de 205 zile. Bărbații au avut diete identice, cu excepția nivelului de sare din alimente.

Rezultatele au demonstrat că cei care au mâncat mai sărat aveau un conținut de sare mai ridicat și produceau o cantitate mai mare de urină. Nimic nou. Însă ce i-a surprins pe cercetători a fost asta: grupul care a mâncat mai multă sare nu a băut mai multă apă în mod particular, față de restul. De fapt, cei care au avut dietele mai sărate au băut mai puțină apă. Pe lângă asta, „astronauții" umani, (termenul științific al cercetătorilor, nu al nostru), care au mâncat alimentele mai sărate, le era mai des foame. Deci sarea le-a crescut apetitul voluntarilor, dar nu și setea.

Aceste descoperiri i-au determinat pe oamenii de știință să reia la purichat niște noțiuni generale.

Înainte se considera că sarea adună moleculele de apă și le transformă în urină. Dar noul studiu demonstrează că sarea rămâne în urină, în timp ce apa recirculă înapoi la rinichi și restul corpului.

Datorită studiului, oamenii de știință reconsideră funcția ureei: „Nu e doar un produs de reziduu, cu s-a asumat până acum." Profesorul Friedrich C. Luft de la Centru Max Delbrück a explicat: „ureea s-a dovedit a fi un osmolit foarte important, un compus care se leagă de molecula de apă ca să o transporte prin corp. Funcția ureei este de a păstra apa în corp, atunci când sarea este eliminată. Aparent, natura a găsit o modalitate de a conserva apa, care altfel ar fi eliminată prin urină, odată cu sarea."

Până la urmă, studiul a schimbat noțiunile cercetătorilor în privința homeostazei, funcția prin care corpul menține un echilibru de fluide.

Asta înseamnă că întreaga industrie din spatele alunelor servite cu bere va pica? Timpul le va desluși pe toate.

Traducere: Diana Pintilie