iPhone-ul și netul sunt drogurile mele, așa că am încercat să mă vindec de ele cu aplicații

Smartphone-urile sunt noile țigări. Mereu la purtător atunci când te simți inconfortabil la o petrecere, când ai nevoie de o pauză de la ecranul computerului sau, pur și simplu, ești plictisit. La fel ca predecesorii lor care-ți dădeau cancer, smartphone-urile satisfac presiunea constantă de disconfort social (sau anti-social) cu un stimulent de moment. Dar, spre deosebire de fumătorii dinaintea noastră, dependenții de dopamină indusă de smartphone nu pot renunța la obicei atât de ușor.

Gadgeturile astea sunt întipărite în viețile noastre. În schimb, găsești modalități de a-l folosi pentru a face față anxietății induse de social media, în loc să cauți și altceva de făcut și să nu-l mai folosești.

Deseori mă trezesc că dau scroll în gol pe Twitter, în căutarea unei detașări de la gândurile mele rumegate înainte să mă relochez pe Facebook, apoi Instagram și din nou la Twitter, ca să verific dacă s-a mai schimbat ceva de când m-am uitat ultima oară, cu câteva minute în urmă. Odată ce ajung pe LinkedIn îmi dau seama că sunt disperată. Distragerea atenției prin social media servește rolul unui bandaj pentru anxietățile mele, care rămân suspendate în spațiul digital, cât timp sunt și eu acolo. Timpul trece și eu nu am cu ce să mă mai laud în spațiul real decât un deficit de atenție.

Aplicațiile concepute pentru a combate anxietățile pare să împace și capra, și varza. Majoritatea oferă o combinație de exerciții ghidate de relaxare, meditație și respirație, sau terapie cognitivă comportamentală. Dar odată ce ai telefonul în mână, nevoia de a închide aplicația de relaxare și a intra pe ceva care-ți pompează sângele pare dificilă de ignorat. (Eu mi-am șters Facebook de pe telefon, ca măsură de precauție). Ca fostă fumătoare, e ca și cum aș face ritual de deschidere a unui pachet nou de țigări. Scoți folia de protecție și apoi îi dai un ghiont pachetului ca să iasă prima țigară.

Aplicațiile astea nu trebuie doar să se chinuie să scadă nivelul de stres, să amplifice concentrarea și să amuțească bâzâitul din minte, trebuie să-ți capteze interesul suficient de mult încât să nu simți nevoia să pui degetul pe ecran. Eu am exclus aplicațiile care doar îți monitorizează starea și fac preconizări, ăstea doar provoacă și mai multă anxietate.

După ce am încercat câteva, unele chiar m-au ajutat să scad nivelul de stres, să dorm mai bine și să mă relaxez. Mai jos am scris despre cinci pe care le poți încerca gratuit, dar dacă te prinde vreuna (ceea ce nu e neapărat un lucru rău), va trebui să plătești ceva. Nu e foarte scump, dacă te ajută să înfrânezi starea de anxietate.

Primul lucru pe care ți-l cere Pacifica e să urci o poză pentru „Hope Board", lucru care m-a făcut să mă simt mai mult ca o pacientă de la un spital de nebuni decât o diletantă a sănătății digitale, dar după ce am selectat o poză cu un pui de elefant, trebuie să recunosc că mi-a plăcut să mă uit la ea. Aplicația susține că ajută la controlarea stresului, anxietății și depresiei, iar opțiunile sunt un pic copleșitoare. Poți alege dintr-o varietate mare de înregistrări mindfulness și relaxare ghidată, poți urmări pașii lecției sau doar să asculți sunete din natură, gen valuri care se lovesc de țărm, în timp ce tu moțăi pe canapea.

Pacifica mai oferă și terapie cognitivă comportamentală, care te încurajează să examinezi și să te abții de la obiceiuri care induc gânduri negative. Ideea din spatele acestui exercițiu e că lucrurile de care ne îngrijorăm noi au mai puțină relevanță pentru evenimentele din viața de zi cu zi și contează mai mult cum le interpretăm. Gândurile și sentimentele deseori urmează obiceiurile pe care putem să le controlăm odată ce devenim conștienți de ele. De exemplu:

GÂND:
Dacă predau o variantă nasoală a acestui articol, editorul meu o să creadă că sunt varză.

CAPCANE DE MENTALITATE:
Dramatizând
Etichetare & Judecare
Prezicere a viitorului

OBICEI:
Tendința de a gândi că voi fi demascată ca o ratată.

Ideea e că majoritatea lucrurilor care-mi plutesc prin minte sunt iterații inutile a gândurilor pe care le-am mai avut. Să rupi ciclul ar putea să-ți ofere niște liniște și pace, deși pare un obiectiv destul de ambițios de obținut doar dintr-o aplicație.

După ce deschizi Calm, poți selecta ambianța preferată: un lac din munți cu păsări ciripitoare, la gura unui șemineu, o ploaie în pădure și alte sunete de fundal în timp ce tu te relaxezi cu înregistrările. Seria Daily Calm se folosește de meditație pentru a adresa o temă în particular, precum optimism, acceptare sau recunoștință.

Aplicația permite să schimbi exercițiile cu cele de respirație (pe care le poți face oriunde și oricând) meditații ghidate și povești care să te adoarmă. Deși poveștile de adormit pentru adulți (nu genul ăla) sună prea domol și ori le-am perceput ca pe zgomot de funda, ori mi-au distras atenția de la somn cu totul. În special, scamatoria cu Ben Stein care citește primul capitol al textului economic de Adam Smith The Wealth of Nations.

Headspace oferă meditație ghidată în doar zece minute pe zi, în compania fondatorului și fostului călugăr budist Andy Puddicombe. Abordarea mindfulness se concentrează pe ideea de a fi prezent în moment, să conștientizezi gândurile, sentimentele și senzațiile corpului, fără să le judeci. Andy sfătuiește cum să incluzi practica în rutina ta zilnică (dimineața e cel mai bine) și cum poți dormi mai bine (să ai o cameră curată ajută). Conținutul pentru abonați include sesiuni mai avansate care se concentrează pe aplicații specifice, cum ar fi creativitate și sănătate emoțională.

Ce aplicație de meditații ghidate funcționează pentru tine, asta ține de gusturile personale. Îți place vocea de pe înregistrare sau îți aduce aminte de fostul? Atunci când închizi ochii și te retragi în camerele întunecate ale minții tale, trebuie să te asiguri că lași ușa deschisă pentru persoana potrivită. Eu și Andy nu prea ne-am conectat. Pentru mine e cam dogmatică abordarea asta, dar cred că mă putea aștepta la așa ceva de la un guru în mindfulness. Eu o prefer pe a mea: fără presiunea de a exersa în fiecare zi, să stau dreaptă sau trează în timpul sesiunilor.

Trei dolari pe lună, cât un cocktail super fancy, e costul pe care oamenii sunt dispuși să-l cheltuiască pe aplicațiile pentru sănătatea mintală. E la mijloc între 10 și 15 dolari, care sugerează un conținut substanțial (Netflix, Apple Music) fără să simți că ai mai adăugat o factură la cheltuielile lunare.

Dar după ce am dat 18 dolari să meditez o singură dată la studio-ul luxos de la InSpace, din Manhattan, aproape 13 dolari pe lună să refolosesc înregistrările în confortul dormitorului meu mi s-a părut avantajos. Grafica aplicației este atrăgătoare, clopoțeii erau relaxanți, iar vocea feminină era numai bună pentru mine. Am avut niște probleme la început cu streamingul și serviciul clienți, prin mail, a fost în cel mai bun caz neregulat.

Probabil nu e o coincidență că o activitate relaxantă din lumea analog s-a dovedit a fi cea mai atrăgătoare modalitate de a te relaxa digital. Cred că merge cu orice fel de carte de colorat, dar asta are animale din mediile noastre definite general și propria muzică de atmosferă. Din păcate, degetul meu era mai mare decât vârful creionului la oricare dintre mărimi, ceea ce a devenit aproape imposibil să colorez în contur.

A trebuit să mă chinui să colorez un struț, cam o oră, tot mișcându-mi degetul înainte și înainte și când am terminat îmi simțeam umărul și gâtul extenuate. Per total,a fost mai puțin relaxant decât celelalte aplicații, dar cu siguranță mai relaxant decât să-mi rupt cuticulele până când îmi dă sângele.

Traducere: Diana Pintilie