Polițiștii ăștia români care fac grătar în timpul programului sunt cel mai trist lucru de pe Internet

Luni, patru polițiști de siguranță publică au ajuns în audieri disciplinare, după ce s-a răspândit pe net clipul ăsta, făcut de ph-online.ro, în care s-au băgat la un grătar în Giulești, totul în timpul serviciului.

Dar nu asta e important, ci faptul că-ți prezintă o altă lume. O lume în care jobul tău plătit din bani publici e atât de plictisitor încât singura ta bucurie este un grătărel trist. În caz că tu vrei doar să faci miștouri proaste, uite o incursiune în hermeneutica vieții de polițist grătaragiu, care-ți arată adevărul din spatele acestei lumi.

Video via ph-online.ro

Precum romanul Ion, al lui Liviu Rebreanu, clipul începe și se termină ciclic cu aceeași imagine. În cazul lui Ion, drumul de sat. În cazul polițiștilor, grătarul pe plită căruia sfârâie vreo patru cefe de porc. A se observa din start simbolistica numerologică, patru cefe pentru patru ofițeri.

Din primele momente ale clipului, afli că ofițerul care se ocupă cu grătarul se numește „Iliuță", nume cu origini ferme în pânza freatică a culturii române. Iliuță are un rol ingrat în această sagă vizuală de un minut și-un pic. Precum Atlas, el este obligat să țină greutatea lumii în spate, să întrețină grătarul. Ceilalți fac miștouri proaste, se bâțăie pe muzică populară, se plimbă de colo-colo, dar tot Iliuță e cel care poartă responsabilitatea supremă. Ce sacrificiu. Ce destin tragic.

„Dă, mă, la mine aici", spune domnul Zâzeanu, care se înțelege că ar fi ofițerul robust de lângă Iliuță. Zâzeanu vrea să-și confirme prezența alături de Iliuță, în timp ce se bâțăie într-un dans ritualic pe muzică populară.

„Stai așa, că mă strâng la gât", continuă el, în timp ce se apucă ba de nasturele de sus de la cămașa de ofițer, ba de șliț. O metaforă pentru șarpele Uroborus, reptila mitologică care înconjoară lumea și-și mușcă singură coada. Așa cum șarpele acționează asupra fibrei Universului, așa și Zâzeanu acționează asupra lucrurilor care-l constrâng. Nasturele de cămașă, simbol al autorității polițienești, reprezintă inhibițiile profesiei. Pe când șlițul este clar un simbol pentru tabuurile sexuale care ne blochează pe toți.

„Aoleo, stai, mă, că mă doare burta", spune Zâzeanu, epuizat de dansul său și efortul cosmogonic din spatele lui. Obosit, încearcă din nou să-și asume responsabilitatea pentru grătarul lui Iliuță și urlă „Artă!" și „Bă, o fi bine ce se vede aici în poza asta? O fi bine sau n-o fi bine? Unchiule, zi, bă. Stați așa că mi-am pierdut bastonul să-i arăt lui ăsta cum stă treaba."

Zâzeanu glumește amenințător că va prelua el grătarul, cu forța bastonului, semn că vrea să preia frâiele în lupta asta cosmogonică. De aici și întrebările retorice, prin care sfidează și contestă autoritatea lui Iliuță. Numai „Unchiu", martor la toate aceste întâmplări, contemplă totul, cu ochiul observatorului omniscient și omniprezent.

„Ia, te pup, Unchiu", zice Zâzeanu în timp ce dezamorsează conflictul mitic printr-un pupic pe obiectivul mobilului.

Zâzeanu preia ocheanul camerei și-l mută către ceilalți doi ofițeri, dintre care unul presupun că este Unchiu.

„Să bea apă de izvoor, măi", cântă unul din polițiști alături de trilurile folclorice care răsună din boxele Loganului din dotare.

„Aici, mă, în Giulești, mă, unde e viața frumoasă", precizează Zâzeanu locația, ca să ne ofere un loc în timp și spațiu pentru această narațiune mitică a zeilor.

Și totul se termină iarăși cu Iliuță, care mai adaugă carne pe grătar. „Uite ăsta, de campanie așa", semn că festinul lor este asemănător doar cu bahanaliile electorale organizate de șefii lor din politică. „Hai mă, că nu se trece", liniștește din nou situația.

„Bă, ce faci, mă, dă mă lăutarii acolo!", e replica finală a clipului. Un mesaj că, în ciuda ciclicității acestui Infern al lui Dante dintr-o hală industrială, the show must go on.