Am vorbit c-un medic despre cum n-au fost lăsați să cumpere dezinfectanți la Spitalul Universitar

În ultimele zilele am aflat că unii dintre dezinfectanții folosiți în spitale sunt diluați de 2 500 de ori și că cel puțin 50 de spitale sunt niște focare de infecție. Am vorbit despre bacteriile care se ascund printre halatele albe cu conferențiar doctor Elena Copaciu, Vicepreședinta Alianței Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical, profesor de anestezie și terapie intensivă la Universitatea de medicină și Farmacie F Carol Davila și fost Medic Șef la clinica de Anestezie Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Universitar de Urgență București.

Aceasta a decis să rămână în concediu neplătit pentru un an în toamna lui 2015, după ce consiliul medical a anunțat că se desființează actuala secție ATI din Spitalul Universitar și se înființează trei secții noi. A simțit că nu mai poate fi medic în niște condiții în care nu crede. „Știu că în afară de curățenia de Paște, ocazie cu care s-a descoperit că și în Spitalul Universitar se foloseau produse Hexi Pharma, nu s-a schimbat nimic. Eu le predau de la catedră studenților și rezidenților cum trebuie făcut state of the art și nu poți după, când te duci cu partea practică la patul bolnavului, să faci mult diferit față de ce îi predai la catedră."

VICE: Care este situația medicilor epidemiologi la Spitalul Universitar?
Conf. Dr. Elena Copaciu: Spitalul Universitar are doi epidemiologi. Problema a fost pe de o parte cu spitalele care nu au epidemiolog și, în cele care au epidemiolog, cu autoritatea acestuia. Vedeți raportul Ministerului Sănătății din decembrie 2015 cu infecții nosocomiale, unde au scris că epidemiologii fac recomandări pe care managerii de spital nu le pot aplica din rațiuni economice sau le ignoră, pentru că au tăiat din fondurile de achiziții până au ajuns să taie și dezinfectanții.

Ce s-a întâmplat cu restul spitalului?
Nu știu, dar noțiunea este „de a te descurca". Adică asistentele șefe vorbesc, se împrumută cu dezinfectanți și data viitoare când vine comanda secției respective, eventual își regrelează împrumuturile astea între ele. Ori nu așa trebuie să funcționeze lucrurile astea.

Ce poate face epidemiologul când managerul de spital refuză cumăpărarea dezinfectanților?
Nimic. Epidemiologul este ierarhic subordonat managerului. Mai există o autoritate, Direcția de Sănătate Publică (DSP), dar de regulă, când vine în control, apar tot felul de substanțe care până atunci nu erau, e curat, e frumos, miroase bine. Eu cred că eram singurul șef de secție care făcea hârtii în care scriam că nu ne asumăm răspunderea pentru riscul nosocomial dacă nu ne dau substanțe și dacă nu avem personal suficient.

Cum aveți grijă ca pacienții care vin la Reanimare de pe alte secții să nu transmită bacteriile mai departe?
Am renovat reanimarea în 2012, am compartimentat și am făcut și boxe individuale, în așa fel încât să nu existe spații mai mari de trei pacienți. Încercăm să-i izolăm în astfel de spații. Și în cazul unui pacient care vine dintr-un alt spital sau dintr-o altă reanimare există riscul să aibă cel puțin colonizări cu germeni din serviciul respectiv și este safe să îl izolezi până când te convingi că este sau nu purtător de astfel de germeni.

Discuția publică despre infecțiile intraspitalicești a apărut mai ales după Colectiv. Dumneavoastră de când știți de aceste riscuri?
Noi știm dintotdeauna. Infecțiile nosocomiale există în orice spital. Acolo unde există germeni, este un microclimat, mai ales în mediul de Terapie Intensivă, unde se și selectează tulipinile cele mai rezistente. Dacă concentrezi și utilizarea de antibiotice, microbii își selectează natural mecanisme de supraviețuire. De aceea epidemiologul este foarte important. El trebuie să cunoască toată această floră, să știe ADN-ul microbilor, ce mecanisme de rezistență dezvoltă, și în funcție de asta să adapteze schemele de antibioterapie.

Dacă dezinfectanții folosiți în spitale nu ar fi diluați, această floră ar putea fi ținută sub control?
Ideea este să reduci la minim riscul ca pacientul fragil să fie expus la această floră. Eu am lucrat 25 de ani și nu am făcut nicio infecție nosocomială. Asta pentru că oamenii cu imunitatea scăzută sunt mai expuși acestui risc. Reducerea lui înseamnă dezinfecția tuturor suprafețelor cu o substanță care să îți garanteze că există un minim de mircrobi sau zero pe suprafețe, pe monitoare, pe fire, pe cearceaful de pat, nu mai spun pe pielea bolnavului și toate cavitățile. Partea de nursing intră în tratamentul pacientului critic ca un capitol mai important decât antibioticul pe care i-l dai.

În ce măsură se respectă în spitale această parte de nursing?
Ține de exigența cu care asistenta șefă, medicul șef secție și medicul de gardă controlează personalul. Dar, odată cu dezinfectanții, s-a diluat și șansa ca nursingul să aibă efect, pentru că ne confruntăm cu o mare criză de resurse umane. Au plecat aproape 30 000 de medici și câteva zeci de mii de asistenți medicali. 2009 a venit cu blocarea posturilor în sistemul bugetar și asta a însemnat o altă tragedie: oameni puțini care au acoperit lipsa acestor zeci de mii. Fizic nu au timp să facă tot ce li se cere. Asta nu este însă o scuză, pentru că omul pe care l-ai lăsat și ai făcut rabat de la îngrijirile lui este un unul expus unor riscuri suplimentare.

Știați de posibilitatea ca dezinfectanții de la Spitalul Universitar să fie diluați?
Nu mi-a trecut niciodată prin cap că în momentul în care deschizi un flacon sigilat din fabrică acolo ar putea să fie altceva decât ceea ce scrie pe etichetă. Poate te aștepți să fie un plus, minus 5%, dar la cantitate. Să fie concentrația alterată nu te aștepți niciodată.

Care sunt măsurile care ar trebui luate în tratarea unui pacient la sectia ATI a Spitalului Universitar?
Cu proiectul de finanțare oferit în 2013 de către Ministerul Sănătății, la ATI poți să faci cam tot ce scrie la carte. Mai puțin cu elementele de purificare a aerului. Spitalele românești nu au sistemul de climatizare cerut de normele actuale, există niște aere condiționate de uz casnic. Și deși probele de aer nu au ieșit cu probleme majore, sigur ăsta nu este un mediu în care să ții pacienți arși.

La ATI aveam inclusiv camere de luat vedere pe pacienți, pe care le revizuia periodic asistenta șefă, ca să vadă dacă se încalcă regulile de igienă generală. Acest sistem a fost inclus în ultimul plan de renovare, încă există, dar a fost oprit de la 1 octombrie. Fără explicații.

Atunci de ce nu se investește în asta?
Pentru că sistemul sanitar a intrat într-o disoluție de autoritate, mai ales profesională. Polul de putere a trecut în zona administrativă și în cea managerială și practic opiniile profesioniștilor nu s-au mai văzut. În fiecare spital, managerul a venit cu argumentul „nu sunt bani" și de aici s-a făcut rabat din ce în ce mai mult.

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre medicină
România prematură: Am vorbit cu medicii care refuză să facă avorturi și cu pacienții refuzați
Cum vede viitoarea generație de medici legalizarea șpăgii
Oamenii care așteaptă să fie readuși la viață în viitor