FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Cum se laudă singure cele 14 orașe românești care visează să fie Capitale Culturale Europene în 2021

Din toate 14, numai patru merg mai departe.

Pisicuța asta nu e de pe pagina lui Toni Poptamaș, ci e din dosarul de candidatură a Brăilei pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021.

În iunie, am râs toți de tentativele dubioase de campanii social media ale orașelor românești care voiau să fie capitale culturale europene în 2021. După vreo șase luni, cele 14 orașe și-au scris dosarele de candidatură. Le-am citit pe toate și ți-am rezumat cu ce se laudă fiecare, ce chestii SF promit c-o să facă și cât de mult respectă condiția de multiculturalism (esențială ca să fie numită Capitală Culturală Europeană). Dacă n-ai chef să citești, dă scroll până la finalul textului, ca să afli care dintre cele 14 dosare au trecut azi de prima preselecție.

Publicitate

Alba-Iulia

Foto via Dosarul orașului Alba-Iulia

Alba-Iulia mi s-a părut mereu un oraș cu-n singur cal de bătaie: cetatea. În rest, orașul e cumva mai mort decât era Sibiul înainte de transformarea din 2007. Totuși, are norocul că totul e construit în jurul cetății, deci toți turiștii occidentali se pot întoarce liniștiți în bârlog după beții culturale.

Citește și Restaurarea cetății Alba Iulia este o mascaradă confuză

Cu ce se laudă:

+/- Cetatea care va fi principalul spațiu de evenimente, ceea ce e mișto, că arată foarte bine. Din păcate tot ea e și unicul obiectiv turistic și loc de petrecut, că restul orașului e mort.
+ Wi-Fi în parcul principal din oraș și-n mijloacele de transport în comun. Confirm că-n orice oraș din Ardeal internetul moca curge-n valuri.
- Hoteluri, care nu sunt în centrul orașului și care, cu tot cu localitățile din jur, abia adună trei mii de locuri.

Ce promite:

+/- O să transforme spațiile industriale în spații de evenimente. Nu știu cât mai merge asta după tragedia de la Colectiv.
+ Vor face proiecte de realitate augmentată și virtuală peste cetate.
- Un moment de reculegere global anti-război care să înceapă cu o catedrală din Alba-Iulia și care nu are treabă cu nimic.
- O să trimită bicicliști în jurul Europei să anunțe oamenii că există Alba-Iulia și că e Capitală Culturală.
- Se axează pe tinerii care vin cu părinții și pe elevi, deci dacă n-ai carnet de elev, nu e pentru tine.

Multiculturalism:

Publicitate

+/- O să invite niște activiști romi și o să facă schimburi de experiență legate de integrarea lor. Nu promit nimic concret legat de ei, decât c-o să le promoveze cumva arta.
- Se laudă că orașul e multicultural cu urme lăsate de evrei și germani, deși spun că nu mai există reprezentanți ai acelor comunități.

Arad

Foto via Dosarul orașului Arad

Alt oraș construit în jurul unei cetăți, doar că a lor suferă din punct de vedere turistic, c-a fost transformată-n penitenciar și-n bază militară. Totuși au construit piscină și localuri de vară în jurul ei, plus au un centru vechi proaspăt renovat decent, unde vin trupe mici străine.

Cu ce se laudă:

- Un dosar de candidatură formatat ca un referat din clasa a opta, care e scris cu piciorul și conținte termenul genial „comuniCACtiv".
- Au făcut biserici. Probabil că şi-n 2021 tot cu asta o să se laude edilii locali.
+ Capitală a Voluntariatului în România
+/- Asociațiile de tineri au primit și primesc aprobări pentru evenimente culturale. Majoritatea au avut loc în foste spații industriale, deci se aplică din nou argumentul Colectiv.

Citește și Nevăzătorii din Arad se se distrează la fel ca tine

Ce promit:

+ Transformarea cetății în spațiu artistic. Nu știu cum o să scoată soldații de acolo, că ultima dată când am vizitat locul făceau urât doar dacă fotografiai ceva, dar ar fi mare lucru.
+ Muzeu dedicat atrocităților comise în acea cetate, în timpul comunismului.
+ Ecologizarea râului Mureș

Publicitate

Multiculturalism:

+ Primarul și unități locale de învățământ au cerut ca refugiații din Orientul Mijlociu să fie cazați acolo.
+ Au un festival dedicat minorităților etnice.

Bacău

Foto via Dosarul orașului Bacău

Bacău e un oraș cu multe biserici, mânăstiri, câteva peisaje frumoase și de acolo erau toți dealerii de etnobotanice pe care i-am cunoscut prin București.

Cu ce se laudă:

- Biserici. Serios, ei zic că-s Poarta spre Athosul românilor.
+ Au avut un festival de teatru care a scos mii de oameni în stradă
+/- Spun că orașul nu are nicio identitate. Dar hei, măcar sunt sinceri.
- Au resurse umane. Serios, se laudă cu asta.

Ce promit:

- Într-un mod foarte depresiv, ei promit că ultima speranță a Bacăului prin care să se dezvolte vreodată este acest program.
+ Recunosc că Bacăul este antonim ideii de oraș european și ar vrea să schimbe asta.
+/- Vor să construiască fizic infrastructura culturală de la zero prin programul ăsta.

Multiculturalism:

+ Vor să facă evenimente culturale și la Chișinău, în paralel.

Baia Mare

Foto via Dosarul orașului Baia Mare

Baia Mare este un oraș ardelean tipic, care se remarcă prin numărul mare de turnuri cu ceas, care-i dă un iz habsburgic. Cam atât.

Cu ce se laudă:

- Biserici. Da, iarăși biserici.
+ Festivalul Castanelor, care cică e cu DJ-i acum.
+ Cinci sute de evenimente culturale pe an.
- Vorbesc de foarte multă creativitate, foarte multă cultură, dar totul e prezentat foarte vag.

Citește și La Baia Mare segregarea a fost ridicată la rang de artă

Publicitate

Ce promit:

+ Aplicații, carduri culturale, o televiziune alternativă culturală.
+/- Implicare masivă a mediului rural. Sper să nu se transforme într-un festival banal de muzică populară.
+ Vor să asigure accesul la cultură persoanelor cu venituri mici.
+/- Spații industriale transformate în spații creative. Iarăși, o să se simtă umbra Colectiv.
+ Un festival de know-how cu Elon Musk și Marina Abramovic

Multiculturalism:

+ Poziția geografică apropiată de Ungaria și Ucraina îi dă orașului o experiență de mediere multiculturală.
- Nicio vorbă despre încetarea segregării romilor, de la care a apărut expresia Auschwitzul de la Baia Mare.

Brăila

Foto via Dosarul orașului Brăila

Am copilărit câteva veri prin Brăila și pot să spun că elementul cultural principal este saramura de pește, care e mai bună ca oriunde altundeva.

Cu ce se laudă:

- Religie, biserici, în general ortododoxie cât să te saturi.
+ Că le vin mai mulți oameni la cinema, de când au multiplex la mall.
+/- Numeroase festivaluri de folk, jazz, muzică ușoară. Toate pentru oameni peste 40 de ani.
- Un concept psihedelic, în care Brăila este singura „capitală cuantică" a Europei. Ca să înțelegi de ce fac asta, citește Cum să nu fii român prost pe internet: Fizica Cuantică.
- Dunărea, care e caracterizată ca „falnicul fluviu" și „străvechiul fluviu" de-a lungul dosarului.
- Spun că au peste o sută biblioteci școlare. Sunt sigur că turiștii străini abia așteaptă să meargă la un cenaclu literar în Movila Miresii.

Publicitate

Citește și Am făcut o petiție contra Brăilei în glumă și mi-a sărit juma de oraș în cap

Ce promit:

- O să promoveze niște festivaluri de teatru obosite și niște tabere de artă cu iz comunist.
- O să-ți trimită prin poștă pietre din Munții Măcinului, o ie sau un borcan de pește, ca să le pipăi și să simți Brăila.
- Îți dau ocazia să renovezi o casă monument istoric din Brăila, totul pe banii tăi.
- O să trimită o echipă brăileană care o să câștige Eurovizion 2020.
- Că dacă nu găsești cazare la ei, poți să stai în Galați.

Multiculturalism:

+/- O să asocieze fiecare etnie și naționalitate cu un tip de artă, într-un sistem cuantic complex. Romii cu dans, evreii cu arte plastice, bulgarii cu muzică. Ceea ce sună ok prin reprezentativitate, dar nițel discriminatoriu.

Brașov

Foto via Dosarul orașului Brașov

Brașovul are avantajul că e deja cel mai popular oraș turistic de la noi. În plus, are un centru istoric renovat și îți oferă tot felul de activități montane. Problema e că nu-l asociază nimeni cu ideea de cultură.

Cu ce se laudă:

- Cu un stejar de munte numit „Bătrânul Carpaților" care apare pe stema orașului.
+ C-au organizat Festivalul Olimpic al Tineretului European în 2013
- Ghici ce? Biserici. Plus o metaforă cu corona stejarului combinată cu legenda Regelui Solomon.
- Reviste culturale cu nume hip și progresive precum Țara Bârsei și Cumidava.

Citește și Fotografii cu cele mai originale mașini din Brașov și patronii lor

Publicitate

Ce promit:

+ O campanie axată pe munte, trasee, cabane. Nu e cine știe cultură, dar pare onestă.
- Porunci biblice culturale ale brașovului, toate cu iz naționalist, sub conceptul „Civilizația muntelui".

Multiculturalism:

+/- Se laudă cu biserici din toate cultele religioase, nu doar cel ortodox.

București

Foto via Dosarul orașului București

București e o anomalie, în sensul că e orașul cu cele mai multe evenimente culturale, care n-are cultură sau personalitate proprie. Dar capitalele țărilor rar ajung și capitale culturale.

Cu ce se laudă:

+ Că e cel mai mare oraș din țară, deci are cele mai multe culturi, evenimente, muzee și tot ce vrei tu.
+ C-au ieșit 60 000 de oameni să vadă maparea digitală a Casei Poporului
- Clădiri industriale refolosite. Din păcate, e orașul în care au murit 60 de oameni într-una din ele.

Citește și Opt motive pentru care București e un oraș nasol

Ce promit:

- O să facă centre culturale europene, care sună la fel de vagi precum căminele culturale.
- Promovarea istoriei orașului, care-i destul de subțire și neinteresantă raportată la alea din Ardeal.

Multiculturalism:

+ Proiecte bazate pe imigrație, nomazi și refugiați, chit că unele vagi.
+ Proiecte în mahalele și la periferie, legate de aspectul balcanic al românilor.

Cluj-Napoca

Foto via Dosarul orașului Cluj-Napoca

Clujul e un oraș ceva mai cosmopolit ca Bucureștiul, chit că e mai sărac în evenimente. Are probabil cel mai vast și modernizat centru istoric din țară.

Cu ce se laudă:

- Numele luiEmil Boc pe prima pagină a dosarului de candidat.
+ TIFF, cel mai cunoscut și apreciat festival de film de la noi.
+ Electric Castle, Untold și multe festivaluri mișto.
+ Că au aeroport.

Publicitate

Citește și 8 motive pentru care Cluj e un oraș nasol

Ce promit:

+ Sistem cultural pe bază de carduri, vouchere și granturi.
+ Angajarea tinerilor în instituții culturale și creative

Multiculturalism:

+ Teatre maghiare
+ Promit că multilingvismul va fi baza tuturor proiectelor.

Craiova

Foto via Dosarul orașului Craiova

Craiova e un oraș care nu are o imagine foarte bună în ochii nimănui, din cauza interlopilor și a politicienilor, dar care se zbate-n ultimii ani să aibă evenimente culturale, marca Antena 3.

Cu ce se laudă:

- Fața și trunchiul Liei Olguței Vasilescu pe prima pagină.
- Că aveau cel mai mare parc din țară în anul 1900.
- Daci, istorie naționalistă.
+ Teatru, foarte mult teatru.
+ Brâncuși

Citește și Craiovenii ascultau punk înainte de Revoluție

Ce promit:

+/- Artiștii care-și donează operele orașului vor primi apartamente cumpărate din bani publici. Nu știu cât de mulțumiți vor fi cetățenii de asta.
- Și mai mult teatru.
- Pictarea și decorarea cutiilor de utilități.

Multiculturalism:

+ Vor face centre culturale pentru creșterea alfabetizării și scăderea ratei de abandon școlar în comunitățile sărace.
+ Teatru pentru minorități
+ Evenimente pentru persoane cu dizabilități.

Iași

Foto via Dosarul orașului Iași

Iași e celebru pentru o istorie culturală vastă, de capitală secundară a României, dar c-un prezent relativ sumbru.

Cu ce se laudă:

- Primarul pe prima pagină.
- Biserici și mânăstiri.
- Moaștele Sfintei Parascheva
+ Festivalul literar FILIT

Citește și În Iași, Poliția te ia pe sus doar pentru că nu-I bagi în seamă

Publicitate

Ce promit:

- Cultură clasică, adică aceleași evenimente conservatoare obosite ca-n comunism.

Multiculturalism:

+ Colaborări cu Chișinău și Cernăuți.

Sfântu Gheorghe

Foto via Dosarul orașului Sfântu Gheorghe

Un oraș cunoscut în România doar prin echipe tari de hochei, frig și faptul că auzim constant de conflicte etnice provocate ba de români, ba de maghiari acolo.

Cu ce se laudă:

- Identitatea Ținutului Secuiesc.
- A fost Capitala Culturală a Ținutului Secuiesc.
- O colaborare regională interetnică, care din afară nu s-a văzut niciodată.
- Scrisoarea deschisă a unei fete de 20 de ani către Europa.

Ce promit:

+/- 80 de milioane de euro investiți în infrastructură. Zici că e campanie electorală.
+ Podiumuri publice, pe care cetățenii se pot urca, ca să-și verse năduful.
+ Stațiile de transport transformate-n spații culturale.

Multiculturalism:

+ Vor să reducă tensiunile etnice prin cultură

Suceava

Foto via Dosarul orașului Suceava

Știu doar că niciun sucevean venit la București nu a avut nimic bun de zis despre Suceava, în afară de niște amintiri rurale din copilărie.

Cu ce se laudă:

- Antetul Primăriei și al Consiliului Județean pe document.
- Că deși lumea nu simte că sunt evenimente culturale acolo, ele există și-s organizate de primărie.
- Spiritualitate bucovineană și tradiție creștină. Mânăstiri.

Citește și Cum am profanat morinte la 14 ani în Suceava

Ce promit:

- Pelerinaje noi.
- Promovarea miturilor și legendelor populare bucovinene despre balauri într-un mod interactiv, prin teatru de copii. Dragonul este tema multor evenimente.
- Târguri de bucate bucovinene
+ Concerte pop-rock, festivaluri de jazz, un eveniment pentru game developeri.
+ Că o să le trimită mesaje tuturor artiștilor născuți în Suceava și-n Bucovina, ca să participe la eveniment.

Publicitate

Multiculturalism:

+ Au centru de refugiați.

Tîrgu-Mureș

Foto via Dosarul orașului Tîrgu-Mureș

Tîrgu-Mureș are un centru istoric decent, o cetate renovată ok, dar vine la pachet cu aceleași tensiuni etnice ca Sfântu Gheorghe.

Cu ce se laudă:

+ Că vine la pachet cu Sighișoara care e într-adevăr un oraș unde ai ce vizita.
- Cea mai mare orgă din România.
+ Județul cu cele mai multe castele din România.
- E o zonă bună de pescuit și sunt cei mai mari producători de lapte din România.
- Fața lui Raed Arafat în deschiderea documentului.
- Emil Constantinescu, cel mai necunoscut președinte al României, a luat cafeaua acolo, o dată.
+ Biserici fortificate care-i plac Prințului Charles.

Ce promit:

+ O să renoveze cetățile.
- O să facă artă urbană și o să pună plante pe un combinat care poluează orașul și împotriva căruia protestează mii de oameni. Evident, nu o să scadă emisiile.
+ Un centru Dracula.

Multiculturalism:

- Se laudă cu cea mai mare comunitate de romi din România, dar le spun „țigani" și le-au făcut cartier separat de oraș.
+ Ateliere meșteșugărești interetnice.
+ Performance-uri cu români și maghiari despre conflictele dureroase ale ambelor popoare.

Timișoara

Foto via Dosarul orașului Timișoara

Timișoara este un oraș mare, cu o scenă culturală bogată și un centru istoric decent. Din păcate au un primar destul de excentric.

Cu ce se laudă:

+ Au început Revoluția care ne-a scăpat de dictatură.
+/- Nu prea se laudă de chestii culturale. Îți prezintă o viziune dureros de sinceră a orașului, unde toți banii se duc la instituții culturale de stat și sunt irosiți pe nimic. Mi se pare superb, dar nu știu cât de ok e să bagi așa ceva-n dosarul de candidatură.

Citește și Adevărata Poli Timișoara adună mai mulți oameni la un meci, decât Liberty Parade

Ce promit:

+/- Transformarea spațiilor industriale în spații culturale.
+ Iluminarea tuturor spațiilor industriale abandonate într-o instalație artistică imensă.
+ Vor face 21 de scene plutitoare pe Bega pentru megaconcerte.
+ Un perfomance artistic cu tot orașul, în care ar reproduce Revoluția în stradă.
+ Videomapping, festivaluri de tech, aplicații interactive digitale.
- Accent mare pe jocuri cu foc și artificii. Nu știu cât mai prinde așa ceva după Colectiv.

Multiculturalism:

+ Au primul centru de tranzit pentru refugiați deschis de ONU în Europa.
+ Spun că au 40 de populații și culturi diferite în Timișoara și vor să includă marginalii mai bine.

Azi, un juriu al Ministerului Culturii a redus candidații pentru Capitală Europeană a Culturii la patru orașe care ar trebui să-și refacă aceste dosare până la preselecția finală din august-septembrie 2016. Câștigătorii sunt: Baia Mare, Timișoara, Cluj și București.

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citește mai multe despre cultură în România:
Ce șanse au orașele candidate la Capitală Culturală Europeană, după profilele lor de social media
Ziua în care toți bucureștenii au iubit cultura
Cultura moare de foame în România