Modernismul Socialist trebuie prezervat la fel de bine ca arhitectura interbelică

FYI.

This story is over 5 years old.

25 de ani de la Revoluție

Modernismul Socialist trebuie prezervat la fel de bine ca arhitectura interbelică

Socialist Modernism este o pagină de Facebook despre arhitectura aia socialistă pe care o hulim noi zi de zi în România.

Socialist Modernism este o pagină de Facebook despre arhitectura aia socialistă pe care o hulim noi zi de zi în România, Republica Moldova sau în orice altă fostă republică sovietică doar pentru că o asociem cu evenimente triste din trecut. Dar fotografiile de pe pagina asta sunt realizate atât de bine, încât te învăţă să vezi frumosul din spatele acestui stil arhitectural şi să-l iei ca atare, fără bagaj stalinist sau alte prejudecăţi.

Publicitate

Pagina aparţine Biroului pentru artă şi cercetare urbană (B.A.C.U.), o organizaţie formată în 2014 din cinci oameni şi mai mulţi colaboratori, care se ocupă cu inventarierea clădirilor şi complexelor cu valoare istorică şi arhitecturală din fostul bloc socialist. Strategia lor implică restaurarea acestui patrimoniu și includerea clădirilor pe lista monumenteleor istorice.

În caz că eşti la fel de profan în d-ale arhitecturii ca mine, probabil n-ai auzit decât de realismul socialist sau stilul neo clasicist pompos şi monumental în care e construită Casa Poporului. Ei bine, modernismul socialist, din câte am înţeles de la cei de la B.A.C.U, este o perioadă reprezentativă a elementelor de arhitectură modernă venite din Occident peste Cortina de Fier, care au influenţat stilul local, dar în acelaşi timp reprezintă utilizarea prefabricatelor şi o anumită uniformizare a clădirilor, pe care în prezent o criticăm pentru blocurile gri şi monotone.

Nu pot să zic că am fost vreodată foarte pasionat de arhitectura blocurilor socialiste, decât prin estetica urâtului, dar m-a enervat destul de mult dorința celor de la BOR de a demola Mausoleul din Parcul Carol pentru a construi Catedrala Mântuirii Neamului acum câțiva ani, deci rezonez cu acțiunile asociației. Și pentru că mi se pare interesant demersul lor și mă bucur că în final există o mișcare de restaurare a patrimoniului urban care să nu fie axată obsesiv pe perioada interbelică, le-am scris celor de la B.A.C.U.

Publicitate

VICE: Salut. Cum v-a venit ideea pentru proiectul Socialist Modernism?
Asociația B.A.C.U: Multe dintre construcţiile existente ce aparţin perioadei Modernismului Socialist au valoare istorică sau arhitecturală şi nu se află într-o stare de funcţionare sau conservare adecvată. Nu dorim doar o revitalizare simbolică, ci una a elementelor care formau țesutul urban si esenţa stilistică din acea perioadă: bulevarde, clădiri publice, complexe de locuințe, monumente. Am ajuns la asta după ce am făcut o cerecetare pe teren, prin consultarea arhivelor de stat și a unor surse care țin de documentarea și clasificarea patrimoniului: lista monumentelor istorice, PUG-urile. De aceea Asociaţia B.A.C.U. își propune inventarierea acestor construcţii şi reintroducerea lor în circuitul urban în urma unor intervenţii de conservare, restaurare, reabilitare sau renovare.

Ce înțelegeți prin Modernism Socialist?
A fost o perioadă specificăţărilor din blocul Estic, care nu se regăseşte în istoria arhitecturii din Occident și este insuficient explorată până în prezent. De aceea, proiectul nostru cuprinde toată zona fostului bloc socialist (România, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Germania de Est ș.a.m.d.) cu elemente reprezentative, pentru a înţelege cum a prins contur în aceste țări. Modernismul în arhitectură s-a afirmat în societăţile capitaliste din Europa de Vest printr-o serie de principii esenţiale („forma urmează funcţia"), precum utilizarea materialelor produse în serie, adoptarea esteticii industriale, simplitatea şi claritatea formelor, eliminarea detaliilor inutile.

Publicitate

Cum este privit acest curent în România?
Pe plan local nu este privit cu suficientă importanţă nici de breaslă (arhitecţi, urbanişti etc.), nici de autorităţile publice. Deşi s-au realizat o serie de cercetări, curentul nu este prezent în problematica conservării patrimoniului arhitectural. Analizând situația am observat că un număr important de clădiri din perioada socialistă,care au valoare certă de patrimoniu, nu se regăsesc nici în registrul monumentelor istorice și nici nu sunt catalogate de experții în conservare. Prin urmare nu sunt protejate de instituțiile abilitate și se află într-o stare de degradare avansată. Pe lângă astea, se regăsesc și alte obiective istorice caracteristice perioadei socialiste, care necesită o intervenție imediată, pentru căsunt în pericol să fie înlocuite de construcţii noi.

Dați-mi câteva exemple de degradare?
În Cluj Napoca, Sediul Romtelecom din 1979 construit de arhitectul Vasile Mitrea si clădirea de călători „scurt - parcurs" (Gara Mică) din anii '70 necesită clasare şi introducere în lista monumentelor istorice. Iar în București Institutul de Matematică„Simon Stoilow" al Academiei Române dar și clădirea Institutului Chimiei Organice „C.D.Nenitescu", sunt într-o stare avansată de degradare, lista poate continua. Blocurile de locuinţe din acea perioadă se confruntăcu o serie de probleme, de la reabilitarea termică ce nu este mereu de calitate și deranjează și estetic prin culori agresive și infantile, iar de multe ori distruge elemente decorative importante ale clădirilor, la degradarea clădirilor la nivelul la care e nevoie de intervenții de urgență, publicitatea agresivă de pe ele și construcțiile parazitare, precum cele de la parterul și mezaninul blocului din Piața Jose Rizal din București, care nu au nicio legatura cu caracterul stilistic.

Publicitate

De ce este importantă protejarea arhitecturii socialiste?
Pentru orașe, degradarea în care se afla această perioadă este un dezavantaj. Se pierd elemente valoroase și imaginea generală se degradează odată cu edificiile. Pe lângă arhiva pe care o creăm, se va elabora și un proiect legislativ pentru păstrarea arhitecturii și a atmosferei specifice, care va viza conservarea patrimoniului existent, iar demersul nostru vine să acopere lacunele acestuia vizavi de arhitectura socialistă.

Am observat că majoritatea imaginilor sunt din Chișinău și din București. Cum diferăinfluența stilului modernist socialist în arhitectura celor două orașe?
Diferă prin scara la care a fost implementat. În cazul Chişinăului este vorba de câteva repere importante în perceperea identității oraşului aşa cum s-a închegat în perioada socialistă. De altfel, unele dintre edificii se află în prezent într-o stare avansată de degradare, iar altele sunt în pericol de a fi demolate din cauza politicilor urbane impuse de neo-liberalism şi a intereselor capitalului privat. Prefabricatele și STAS-urile respectate în București diferă de cele utilizate în Chișinau, la fel și tipologiile blocurilor. Deși sunt respectate aceleași principii compoziţionale şi aceeaşi conformare arhitecturală în fiecare oraș, curentul capătă înțelesuri diferite datorită specificului naţional şi a dezvoltării economice diferite.

Mulți români consideră stilul ăsta inestetic. Credeți că de-asta sunt lăsate în paragină astfel de clădiri?
Din păcate, în perioada socialistă fondul construit s-a dezvoltat foarte mult și nu toate edificiile sunt reprezentative. Multe dintre ele au agresat orașul prin inserția brutală și prin masivitatea lor, iar în formulele urbanistice din acea perioadă au rezultat spații pierdute și deprimante. Dar în același timp, tot în această perioadă s-au realizat și construcții valoroase, bine integrate în oraș.

Publicitate