FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Cum să te laşi de droguri prin satanism

O satanistă veselă ne spune povestea ei.

Fotografie de la Lilith Starr

Unii trec peste dependenţe în beciul unei biserici. Alții au nevoie de ceva un pic mai satanic. Am intrat pentru prima oară în contact cu Templul Satanic după ce-am fost la Harvard Black Mass, pentru că uneori ești un om respectabil, alteori ești o călugăriță sado-maso. În calitate de organizație activă pe plan politic (poate ați citit despre statuia lor din Oklahoma) Templul este separat de Biserica lui Satan prin faptul c-a renunţat la elitism. În loc să venereze demoni şi să sacrifice copii, după cum urlă ăia cu prejudecăţi faţă de această religie, mulți sataniști apreciază respectul Templului pentru utilizarea liberului arbitru și autodeterminării ca să treacă peste proprii lor demoni. Ca să aflu mai multe despre cum Satanismul poate să îi ajute pe alcoolici și pe dependenții de droguri, am luat legătura cu Lilith Starr, liderul Parohiei Seattle a Templului Satanic. Licențiată în limba engleză la Harvard și în jurnalism la Stanford, Lilith a cules ce-a mai rămas din viața ei distrusă de droguri și și-a revenit după ce a reaşezat totul în forma unei pentagrame, când a devenit un satanist vesel. (Ăsta e și numele carții scrise de ea, The Happy Satanist, care va fi publicată în primăvara aceasta.) Am discutat cu Starr despre cum a reușit să învingă o dependență nasoală de protoxid de azot cu ajutorul Satanei.

Publicitate

VICE: Salut, Lilith? Poți să-mi vorbeşti un pic despre tine?
Lilith Starr: Sunt Lilith Starr și sunt liderul mișcării Templului Satanic din Seattle. Locuiesc aici cu soțul meu care îmi este și sclav în relaţie.

Cum ai intrat în contact cu templul?
I-am urmărit online și am văzut cu ce se ocupă, m-a entuziasmat grozav. Căutam website-ul lor și am găsit un pasaj despre cum să înființezi o nouă grupare. În Seattle nu exista o parohie, așa că am decis să o înființez eu.

Apreciez că sunt atât de multe femei care au putere în cadrul Templului.
Nu-i așa? E fantastic. Grupul nostru include multe femei și e foarte divers.

Cum ai ajuns să consumi droguri?
Trecutul meu cu drogurile e practic toată viața mea de adult, după ce am terminat facultatea. Înainte de facultate nu încercasem niciodată alcool sau droguri. Când am intrat acolo am descoperit alcoolul. Mi-a plăcut grozav și am devenit cea mai sociabilă din grup. Viața mea se rezuma doar la petreceri. Când am plecat la masterat și m-am înscris în fanfara Universității Stanford am dat şi de droguri. Așa că am prins gustul drogurilor ușoare. Dintre toate, am devenit dependentă de protoxid de azot. E destul de rar, dar în cadrul grupului băgam foarte des. Puteai să îl cumperi legal. Am luat și ciuperci, şi LSD, dar primele mi-au plăcut în mod deosebit. Aveau un efect antidepresiv foarte eficient pentru mine.

Datorită LSD-ului am reușit să mă vindec de o tulburare de alimentație.
Wow! Te cred. Se fac studii despre asta. Voiam să iau mai multe ciuperci, dar nu eram destul de populară să cunosc pe cineva care vinde. Așa că am ajuns să inhalez gaz ilariant, pentru că era legal. Mergeam până la headshop și cumpăram niște cartușe cu protoxid de azot. În familia mea depresia e o problemă genetică, la mine se manifestă de când mă știu. Toată tinerețea și o parte din viața adultă am contemplat sinuciderea. În consecință, am devenit foarte dependentă de gaz. Îmi oferea un high disociativ rapid, practic nu mai eram eu. Desigur, cu cât foloseam mai mult și voiam să mă opresc, cu atât mă simţeam mai rău și băgam mai des.

Publicitate

Cum a devenit problematică dependenţa?
Imediat după ce am terminat masteratul am avut foarte multe succese. Am intrat în industria IT și lucram la Amazon. Aveam o grămadă de bani și o casă uriașă. Le-am pierdut pe toate din cauza protoxidului. Îmi cheltuiam și ultimul leu pe ele. Totul s-a prăbuşit în jurul meu, iar partenerul meu m-a părăsit. A trebuit să mă mut, pentru că nu mai plătisem chiria. Am luat și alte droguri, iar inhalatul chiar mi-a distrus viața.

Ai încercat grupurile de toxicomani, alcoolici anonimi sau alte programe în 12 pași?
În 2003 sau 2004, prietenul meu mi-a recomandat să merg la toxicomani anonimi. El a fost la alcoolici anonimi, când a trecut prin o dependență de ecstasy. Deși mi-a zis și că a mers acolo doar ca să agațe tipe. Numea asta „al 13-lea pas". Chiar voiam să încetez, așa că am participat la întâlnirile toxicomanilor TA, care se desfășurau aproape de casa mea, și imediat am observat o problemă. Se zice că trebuie să pleci cu ce poţi dintr-o întâlnire, așa că am ignorat faptul că trebuia să existe o putere mai mare decât mine. În opinia mea, propria ta voință e cea mai importantă. Încercam să îmi folosesc voința și îmi ziceau că nu aveam cum și că trebuie să îl las pe Dumnezeu să mă repare.

În timp ce programul în 12 pași îți cere să te dedici unei puteri care se afla deasupra ta, satanismul încurajează voința proprie și individualitatea. A fost util acest lucru în drumul tău către recuperare?
Satanismul a fost calea de care aveam nevoie ca să scap de dependență, pentru că mă întărea atât de puternic. Mi-am cunoscut soțul actual la întâlnirile TA, ne-am îndrăgostit și a renunțat aproape instantaneu la protoxid. În schimb, am început să bag metamfetamină. Sunt convinsă că n-am făcut decât să îmi transfer dependența. Viața mea s-a cam dus de râpă, eu și soțul meu aveam parteneri sexuali diferiți, ne-am pierdut casa, am fost oameni ai străzii pentru un timp. După ce m-am stabilizat, m-am întors la ideea că doar eu pot să mă opresc şi am încercat să mă las de droguri. Când dormeam în stradă, am citit Biblia Satanică. Părțile care susțin violența nu prea m-au pasionat, dar ideea că merit să am grijă de mine, că ar trebui să îmi dezvolt o pasiune pentru propria-mi persoană și că doar eu pot să schimb ceva era foarte logică. Am folosit-o ca un stindard și am fugit cu el înainte.

Publicitate

Ce te-a atras la Templul Satanic? Ce îți place cel mai mult din acțiunile pe care le întreprinzi?
Ce iubesc cel mai mult la Templu e faptul că e foarte rațional. Simt cu adevărat că tot ce face Templul este să lupte pentru schimbările cele mai logice pentru care nimeni nu vrea să lupte și asta, pentru că le e frică de mișcarea religioasă de dreapta. Ceea ce apreciez cel mai mult este modul în care a adus împreună o comunitate care nu a existat până acum. E cu adevărat minunat. Cred că majoritatea am considerat că o să practicăm singuri.

Apreciez că ai adus cuvântul comunitate în discuție pentru că partea de camaraderie a Alcoolicilor Anonimi este creditată de multe ori cu succes. Asta ar putea fi problematic totuși, pentru cei care nu cred în valorile lor.
Asta e cheia. Există și alte programe de recuperare, cum ar fi Smart Recovery, unde ai parte atât de comunitate cât și de moduri științifice de a scăpa de dependență. Am învățat din partea științifică că dependența apare, pentru că te simți izolat sau singur.

Ce sfat i-ai oferi unei persoane care se luptă cu dependența, dar nu reușește să se adapteze la calea obișnuită de recuperare?
Primul meu sfat pentru oricine aflat în situația asta este să o lase mai moale. Primim atât de multe mesaje negative legate de dependență încât ajungi să te simți ca ultimul om de pe planetă. În al doilea rând, mergi și caută-ți o comunitate. Intră pe net, rezervă-ți niște timp și caută oameni care îți împărtășesc părerile și care au și ei probleme. Vezi ce au de zis și încearcă să te întâlnești cu ei în realitate.

Cum arată viața ta acum?
E noapte și zi. Trăiesc viața pe care mi-am dorit-o dintotdeauna. Atât de multă vreme am crezut că nu o să pot lăsa gazul… dar am reușit. Astăzi realizez cât de minunată e viața mea. Există multă suferință, dar și multă fericire și sunt destul de trează încât să mă bucur de ea.

Consideri că Templul Satanic a fost ceea ce te-a vindecat?
Munca la Templu reprezintă ceea ce oferă scop și înțeles vieții mele. E comunitatea pe care am căutat-o în toți acei ani de singurătate. M-a inspirat chiar să găsesc o formă de terapie pentru depresia mea, ca să pot să fiu ceea ce comunitatea are nevoie. Asta mă trezește din pat dimineața. E antidependența mea. Acum am ceva pentru care să trăiesc, iar acel ceva nu e iluzia deșartă a drogurilor.

Traducere: Adrian Puha

Citeşte mai multe despre satanism:
Satanismul modern şi Ordinul celor Nouă Unghiuri Ghidul unui ateu român pentru satanismul online Statuia satanică făcută pentru spaţiul public din Oklahoma e aproape gata