Primăria Eforie te evacuează pe motiv că-ți face casă

Foto: Mugur Vărzariu

La sfârşitul lui septembrie, când a plouat în Dobrogea o săptămână cât să acopere norma de precipitaţii pe tot anul, Primăria Eforie Sud, alături mascaţi, poliţie locală şi judeţeană au evacuat în jur de o sută de oameni de etnie romă din nişte case pe care ei spun că le ocupau ilegal, înainte să le dărâme cu două buldozere.

Romii au rămas cinci zile în ploaie torenţială, iar unicul adăpost a fost nişte celofan cu care au acoperit puţinele lucruri salvate. De parcă nu era destul, autorităţile au venit în aceeaşi formulă două săptămâni mai târziu, ca să demoleze ultima casă rămasă şi două anexe. Fotograful Mugur Vărzariu a ajuns acolo primul, la două zile după evacuare. Mi-a spus: „Autorităţile nu au făcut nimic. Erau peste o sută de oameni, dintre care 55 copii, aruncaţi în câmp pe cod portocaliu. Precum câinii în stradă. Unii locuiau acolo de 30 de ani. Recuperarea lor va costa cât pământul pe care stăteau.”

Ca să aflu mai multe despre situaţia lor, l-am sunat pe Liviu Mihai, tatăl a trei copii, care locuia pe strada Agricolă de 11 ani, dar bunicii soţiei sale de peste 50: „Soţia avea buletin pe strada asta. Plăteam taxe pe casă şi pe teren între 70 şi 300 de lei lunar, plus taxă la lumină, la ghişeu la primărie. Dar acum nu ne recunosc aceste chitanțe, deși sunt semnate de ei. Așa că nu ştim ce sunt.” L-am rugat pe Liviu să-mi citească ce scrie pe o astfel de chitanță și mi-a zis: „Creanțe la bugete locale”. Tot de la primărie au primit un „contract pentru racordaj la reţeaua electrică a obiectivelor locale” şi un „certificat de atestare fiscală pentru persoanele fizice privind impozite şi taxe locale şi alte venituri ale bugetului local”. Cu toate astea, au fost dați afară pentru un proiect de construcţie a unor locuinţe sociale. Liviu mi-a povestit: „Ne-a dat preaviz o săptămână. Am rămas cu ce-am apucat. În două ore răseseră aproape tot. Jumătate din lucruri le-am folosit pentru foc şi cealaltă am vândut-o la fiare vechi, ca să avem de mâncare. Când ne-am plâns la primărie, un jandarm a vrut să pună cătuşele pe unul dintre noi, dar l-a oprit domnul Mugur (n.r. Vărzariu).”

Dar cele mai tulburătoare relatări ale lui Liviu Mihai sunt despre viceprimarul oraşului Robert Şerban: «Ne spunea: „Romii tre' să plece din Eforie. Eu nu recunosc strada Agricolă nr. 2, unde ziceţi că aveţi buletine, că acolo e Drumul Soarelui. Mie n-are nimeni ce să-mi facă.” Pe el îl doare-n pix de toată lumea. Unei doamne i-a zis: „Ieşi d-aicea, fă jegoaso, că tu n-ai ce vorbi cu mine”. Când i-am zis că avem copii bolnavi, ne-a spus: „Dar ce, vi i-am făcut eu?»

L-am sunat pe Robert Şerban şi evident neagă tot: „Mai trebuie să şi dovedească c-au fost insultaţi. N-am vorbit urât, nu s-a discriminat nimic. Refuză să primească haine, ca să apară dezbrăcaţi în faţa camerelor. Sunt vreo 30 care vin vara şi ocupă fără autorizaţie o zonă unde are primăria un proiect de dezvoltare. Salubrizarea zonei ne costă anual un miliard. Ei nu au plătit la primărie nimic. N-au buletine în Eforie, ci în alte localităţi. Ocupaţia lor principală era vânzarea de fier vechi, de porumb şi de gogoşi. Le-am interzis asta dar continuă să o facă fără autorizaţie, așa că au amenzi de un miliard. Sunt inflamaţi şi scoşi în stradă de anumite ONG-uri, că primăria trebuie să le dea locuinţă. Niciunul nu a făcut cerere pentru locuinţă socială.” De fiecare dată când îi spuneam că datele lui le contraziceau pe cele oficiale, de la faţa locului, că nu aveau cum să fie 30 de oameni, când toate ONG-urile vorbeau despre 55 de copii, repeta: „Fiecare e liber să spună ce vrea.”

Toată operaţiunea mi se părea suspectă, aşa că am sunat la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa, chiar în timp ce buldozerele se prezentau pentru a doua oară pe strada Agricolă. Ofiţerul de presă, Carmen Şerbănescu, mi-a explicat că primăria Eforie a solicitat doar o dată ajutorul poliţiei şi al jandarmeriei pentru menţinerea ordinii la evacuare și a negat implicarea insituței în a doua demolare. „Am discutat acum jumătate de oră cu colegul din Eforie, sunt convinsă că mi-ar fi spus dacă mai era o altă operaţiune în derulare acolo.” A doua zi, buldozerele au dărâmat ultima casă, în prezența autorităților. L-am sunat pe Marian Mandache, preşedintele executiv al ONG-ului Romani Criss, care mi-a explicat telefonic de la faţa locului:  „Poliţiştii l-au luat pe sus pe proprietarul uneia dintre case, cu tot cu scaunul de plastic pe care stătea, că era imobilizat. Oamenii ăştia aveau acte, au facturi plătite la Enel şi majoritatea au şi buletine de Eforie. Câţiva şi le-au făcut pe alte localităţi.”

Sunt foarte multe contradicţii între ce spune viceprimarul şi ce declară ceilalți implicaţi. Problema însă rămâne: unde vor locui oamenii ăştia? Da, e nasol că ocupau ilegal spaţiul public, deşi se pare că aveau o înţelegere financiară cu autorităţile şi da, sunt sigur că urlă rasismul în voi din cauza etniei lor, dar până la urmă problema nu se rezolvă lăsându-i să moară în ploaie. Şcolile dezafectate în care i-a pus primăria sunt într-o stare foarte proastă. Mihai mi-a spus: „Până la urmă ne-au mutat în şcoala veche, dar acolo e dezastru. Dormim pe jos, cad bucăţi din tavan pe noi când dormim, şobolanii sunt cât casa. De patru zile nu merge lumina. Căldură nu avem.” Pe lângă asta, ONG-istul Mandache mi-a zis că acea clădire a fost folosită şi pentru vopsirea unor copertine, deci acolo au rămas tot felul de substanţe chimice .

Situaţia seamănă cu cea de anul trecut de la Baia Mare. I-am contactat pe cei de la Consiliul pentru Combaterea Discriminării să văd dacă şi în cazul ăsta se va lăsa cu amendă, dar președintele Csaba Ferenc Asztalos mi-a scris: „Nu putem comenta sau oferi un răspuns ferm la acest moment. Un asemenea răspuns ar echivala cu o antepronunţare în situaţia unei viitoare posibile sesizări sau autosesizări.” ONG-urile pun presiune pe Guvern să sancţioneze autorităţile, iar Avocatul Poporului s-a autosesizat şi anchetează cazul pentru încălcarea drepturilor omului. Soluţii pe termen lung nu par să existe. Mihai mi-a spus că Primăria le-a promis romilor o mie de metri pătraţi, într-o zonă mai îndepărtată, unde nu există racordare la utilităţi. Viceprimarul a zis că a făcut cerere la Guvern să rezolve problema şi că există deja două sute de cereri de locuinţă socială nerezolvate despre care nu vorbeşte nimeni. Să sperăm că viceprimarul va termina locuinţele sociale, înainte să cadă acoperişul şcolii peste copiii ăia.

Citește și:
Staborul romilor e mai eficient ca judecata de la noi
ONG-urile de romi sunt prea ocupate cu fondurile UE, ca să discute cu cei pe care-i reprezintă
Familiile de minori romi sunt foarte cuminţi
Noua generaţie de romi este într-o situaţie sumbră
Romii au fost obligaţi să-şi mănânce copiii