Christeene și terorismul travestit mai au puțin și crează o sectă

Poză făcută de Jason Rodgers

Călătoria mea în lumea CHRISTEENE a început cu un calup de mesaje criptice de genul „Uită-te la CHRISTEENE, îți va schimba viața”. La prima vedere păreau ceva rupt din citatele biblice. De ce oare se comportau toți prietenii mei gay ca niște evanghelici nebuni? Am dat un search pe Google. CHRISTEENE e un travestit American, artist, compozitor și performer, care se remarcă prin „travestire teroristă”. „Ce naiba e travestirea teroristă?”

Atunci când CHRISTEENE a apărut pe scenă, am crezut că mi s-au confirmat toate temerile – mi se părea că am fost înghițită de o sectă dubioasă din underground. CHRISTEENE era ca o animatoare eșuată, o versiune travestită a tuturor chestiilor nasoale din True Detective. Accentul era din Sud, ea arătă ca o creatură ținută în captivitate timp de 20 de ani, iar admirația din partea fanilor crea impresia unei secte. Fără să dau prea multe detalii, prestația divei a inclus totul de la combinații de rap până la dansuri inspirate de rimjob și costume care-ți aduc aminte de cele mai negre coșmaruri din copilărie.

Din punct de vedere muzical, mie îmi sună a Chris Lilley, care interpretează o parodie după Mikki Blanco sau Die Antwoord cu tente de pornoace hardcore. În context, CHRISTEENE fie juca rolul artistului sau acela al mișcării rap. Spectacolul a fost mult mai complex de atât. Precum un pastor  pervers din Sud, CHRISTEENE a încântat publicul cu câte o predică între fiecare melodie. Când era prea încinsă și a uitat să folosească accentul cu care ne obișnuise până atunci, CHRISTEENE mi-a amintit de David Wojnarowicz, vocea unei generații de minorități sexuale. Din senin, creatura nervoasă se transforma înapoi în copilăroasa CHRISTEENE și începea să cânte o odă acapela, adresată lui Oprah. Aproape că-mi dăduseră lacrimile la faza asta.

Într-o încercare disperată de a găsi o logică în toată povestea asta, am vorbit cu Paul Soileau, omul din spatele măștii terifiante a lui CHRISTEENE.

VICE:Bună Paul! Poți să ne spui cum a început povestea CHRISTEENE?
Paul Soileau: CHRISTEENE a fost vocea aia interioară pițigăiată care-mi vorbea de ceva timp și pe care n-am reușit să o ignor. Acele voci apar de regulă în momentul în care se schimbă vremea, când lipsește ceva important sau când ai parte de prea mult rău sau prea mult bine. Molotovul acesta mi-a fost servit cu niște ingrediente cheie: am fost zguduit bine de Uraganul Katrina, m-am trezit în Austin după ce s-a calmat vântul, am vrut să creez ceva rapid și tăios precum o lamă, aveam un job de toată jena și nu găseam nici urmă de ștromeleag care să-mi vindece inimioara rănită. Eram pe val și-atunci vocea asta pițigăiată a început să îmi cânte o melodie intitulată „Fix my dick”.

„Fix My Dick”

Ce te-a inspirat?
Sincer, CHRISTEENE a fost inspirată din faptul că am dat peste diva teatrală care zăcea în mine și-am realizat că am dat peste ceva care cuprindea atâtea lucruri care mă făceau să plâng când eram copil. Costume, peruci, muzică, dans, mers țanțoș, femei periculoase, lucruri murdare, cizme cu toc – și orice îți mai trece prin minte. Creatura asta reprezintă o mină de aur, care mă bagă în sperieți.

N-aveam nici o idee despre ce conține această cutie a Pandorei. Nici acum n-am habar.

Cum ai descri-o pe CHRISTEENE din punct de vedere muzical?
Un bufet electronic de emoție.

Dar despre aspectul său fizic ce ne spui?
E fată de casă.

Te-ai cataloga drept un travestit? Sau CHRISTEENE este doar un alter ego? Mi se pare că există un pic de CHRISTEENE în fiecare din noi.
Cu siguranță există o doză de CHRISTEENE în fiecare din noi, chit că ne place sau nu. Faza asta e de bine. Clar, e un soi dubios de travestire, care operează în mod diferit. Eu nu prea sunt prezent când peruca apare în peisaj. Ea are propria existență și-şi joacă propriul rol pe care eu îl privesc de pe locul din spate. Ezit să-l numesc alter ego. I-aș spune mai degrabă, posesie. Am căzut pradă acestei relații intense care mă macină, din toate punctele bune de vedere.

Poză făcută de Jason Rodgers

De multe ori ți se spune „terorist travestit” pentru că exagerezi din punct de vedere estetic. Faci asta intenționat?
Cred că pur și simplu fac ceea ce simt și zgudui toate temeliile care susțin normalul și sentimentul de siguranță. Aceste lucruri au devenit monotone și avem parte de ele în viața de zi cu zi. Nu intenționez să trec peste barierele bunului gust. Scopul meu este să creez un spațiu periculos și interesant, în care eu personal aș vrea să pătrund atunci când merg la o reuniune sau un spectacol.

Mi-e poftă de atâtea lucruri și zău că nu mai am chef să frec menta până se decide cineva să mi le ofere.

Balada acapella despre Oprah și Gayla chiar m-a emoționat. Care este melodia ta preferată din tot setlistul și ce ne poți spune despre ea?
Îmi plac melodiile „Tears From My Pussy” și „African Mayonnaise”. Ambele au un impact puternic asupra publicului, în moduri total diferite. Pe versurile acestor cântece cântă oameni din public, cu expresii pe care se citește extazul sau frica. Am vazut și persoane care boceau în timp ce ascultau melodiile.

În videoclipul pentru African Mayonnaise, dai buzna într-un magazin de cărți cu tematică scientologică. Există instituții de care vrei să faci mișto? Este CHRISTEENE cea mai inspirată metodă de a face așa ceva?
Da, n-am nici un dubiu. CHRISTEENE este mașinăria ideală, pe care poți s-o dezlănțui pe străzile orașului sau în încăperile sacre din casele și instituțiile noastre. Mi-a plăcut la nebunie idea de a lua la mișto scientologii, pentru că ei participă la jocurile puterii. Și-au vârăt cozile în cele mai periculoase povești. Au întâlnit-o pe CHRISTEENE și nu le-a plăcut deloc. PJ Raval, regizorul care s-a ocupat de videoclipuri, m-a ajutat să fac o listă cu toate locurile din Austin și din Paris, care aveau nevoie de un pupic dulce din partea divei C. A fost de-a dreptul revigorant și câteodată, destul de periculos.

„African Mayonnaise”

Ai avut parte de reacții negative la CHRISTEENE? Ne poți spune despre ele?
Binențeles. Nu toată lumea apreciază aceleași chestii, deși celor care ne conduc le-ar fi convenit de minune dacă s-ar fi întâmplat asta. CHRISTEENE a atins niște corzi sensibile când vine vorba de grupuri care au sentimente puternice legate de acest personaj. Am fost făcut în toate felurile. Dacă nu-ți place, nu te uita, dă-te dracu'. Dacă încerci să-mi închizi gura din simplul motiv că nu te încânta ce auzi, atunci înseamnă că avem o mare problemă.

E greu să obții finanțare pentru proiect sau să rezervi localuri pentru spectacole în cadrul unor instituții mai mari, pentru că prestația ta include rimming, organul tău genital și cântece despre vagine care suspină?
Nu, aia-i partea cea mai mișto. Oamenii tânjesc după anumite chestii în momentul ăsta și mulți dintre noi suntem sătui de tâmpeniile care ni se spun. Jocul a început și a declanșat multă furie din parte culturilor care nu sunt de acord cu regulile după care se desfășoară. Am avut parte de finanțări extraordinare și-am fost suficient de norocoși încât să avem spectacole la Ficken 3000 din Berlin și Teatrul Soho din Londra. Între timp, am mai fost în vizită și la University of Texas.

Când am venit să văd CHRISTEENE, i-ai menționat pe Dawn Davenport și pe Grace Jones. Cine te-a inspirat să devii performer?
Sunt inspirat de cei care își permit luxul să fie vulnerabili și liberi. Dawn Davenport și Grace Jones ocupă locuri speciale în sufletul meu, dar mai sunt mulți alții.

Cine sunt dansatorii din echipa ta, cum i-ai ales și cum contribuie ei la întreaga prestație?
Îi cheamă C Baby și T Gravel. Ne-am întâlnit în Austin acum şase ani și ne-am înțeles bine din prima. Sunt niște jmecheri în adevăratul sens al cuvântului mai ales când sunt în formula magică. Când i-am întrebat dacă vor să apară în clipul pentru „Fix My Dick” au fost de acord și s-au prezentat la filmări în chiloți cu șepci și cizme de cowboy. Atunci mi-am dat seama că o să iasă ceva magic din colaborarea noastră.

După ce o prietenă de-a mea a venit să vadă spectacolul, a decis să-și dea demisia. Cred că CHRISTEENE a determinat-o să facă asta, datorită libertății de exprimare și discursurile care te duc cu gândul la anarhie. Ar putea CHRISTEENE să fie un fel de lider?  Eu așa cred.
CHRISTEENE vorbește despre multe sentimente pe care le avem cu toții, dar face asta într-o metodă inedită. Transpune situația într-o perspectivă aproape non umană. Îmi place să o văd pe CHRISTEENE ca pe o culegătoare de sentimente și emoții care ne răscolesc.

Ce îi rezervă viitorul, lui CHRISTEENE?
Să fiu al naibii dacă pot să îmi dau seama ce-o așteaptă pe CHRISTEENE în viitor. Vreau doar să sap în continuare după tot ce-i mai bun și mai rău la personajul ăsta. Vreau să împărtășesc creaţia mea cu cât mai multe persoane și vreau să întâlnesc artiști similari care să mă inspire și să îmi arate laturi ale existenței, pe care nu le-aș fi găsit de unul singur.

Mersi Paul.

@millyabraham

Traducere de Andrada Mihailescu