FYI.

This story is over 5 years old.

Artă

Găina lui Iohannis, simbolul românului pus la tăiat

Lucrarea de artă „Chicken Putsch" este o ironie la adresa faptului că, pentru clasa politică, noi suntem o simplă masă de votanți, niște găini.

​ O găină reală într-un cub de rășină solidă umblă de o săptămână prin orașele cu conotație istorică ale României, ca o reacție la incide​ntul de săptămâna trecută cu găinile vii și moarte aruncate în curtea ACL. Găina este de fapt o lucrare de artă conceptuală, denumită Chicken Putsch, o ironie la adresa faptului că, pentru clasa politică, noi suntem o simplă masă de votanți, niște găini.

De la stânga la dreapta: subsemnatul, Ada Muntean, curator Visual Kontakt, Gabriel Miloia, președinte VK, Vasile Popa-Oltean, artist VK. Restul echipei implicate este ai​ci. Foto: Ștefan Bădulescu, Leonard Viziteu, Alexandra Țelea

Publicitate

Lucrarea a fost realizată de asociația Visual Kont​akt din Oradea. Îi știam pe oameni de mult, prin publicația lor de contracultură, S​amizdat, pe care o citeam entuziasmat când eram tânăr liceean. Proiectele lor solide și de impact precum revista Orthodox is ​better sau vernisajul The Bad​ Colours m-au convins că mai avem și guri de aer proaspăt în noianul nostru de cultură amorfă cu C​aloriferul drept reprezentant.

Găina este ultima lovitură dată în underground-ul artistic și a fost pusă la punct la Cluj, la foc continuu, în mai puțin de 72 de ore. Am fost și eu s-o văd, la spațiul Intact al Fabricii de Pensule. Penelopa, căci așa o cheamă, se holba la mine dintr-un cub translucid de 20 de kilograme. După compoziție, părea conservatoare. Parcă-mi spunea: „Hai să nu mai aruncăm animale peste gard și să spunem lucrurilor pe nume", să vorbim despre găinăriile din România.

Să fi folosit o imitație a unei găini, în loc de o găină reală, ar fi disipat tot caracterul politic al manifestului.

„Când am auzit știrea cu găinile, mi s-a părut pur și simplu halucinant", mi-a spus inițiatorul operațiunii, Gabriel Miloia. Jumătate de oră mai târziu, coordona pe telefon, de la Oradea, o echipă de artiști la Cluj. Care au încercat să folosească o găină deja moartă, dar n-au găsit. Iar dacă oamenii tot taie găini să se hrănească, de ce n-ar sacrifica una și pentru artă.

Apoi au dus-o într-un b​alcon, au băgat-o într-un container de plastic și au turnat pe ea straturi de rășină, ca să imortalizeze obiectul-simbol, dar și ca să conserve momentele istorice. La sfârșit, au tăiat recipientul cu flexul. „Găina este și un simbol pentru cum sunt sacrificați oamenii în România", mi-a explicat artista Ada Muntean.

Publicitate

Penelopa la protest

Vineri, 14 noiembrie, găina a ajuns trasă de un căruț în Piața Unirii din Cluj, iar puhoi de lume și presă s-a strâns în jurul ei. B1 TV a prezentat echipa de artiști ca fiind simpatizanții lui Ponta. Dar majoritatea oamenilor înțeleg mesajul, iar subtextele sunt receptate fără a fi confundate cu vreun fel de propagandă.

„Noi nu facem politică, facem artă, cu o puternică încărcătură politică, e adevărat, dar nu o lansăm în nicio direcție, căci nu avem afiliere politică. Aici se vede diferența între puterea propagandistică a presei și puterea propagandistică a artei. Prima are avantajul imediatului, în timp ce arta trebuie să lucreze cu tehnici, cu timp. După închiderea campaniei, va trece speculația dacă Ponta a făcut o glumă sau o amenințare, dacă Iohannis are sau nu are umor. Rămâi cu niște găini moarte", mi-a explicat Miloia.

Pentru că găina trebuia văzută de cât mai multă lume, artiștii au pornit într-un drum inițiatic al găinii ,care până acuma trecut prin Blaj, Alba, Lancrăm și Sibiu, locuri-cheie în istoria României. Noaptea alegerilor a prins-o pe Penelopa în Sibiu, în euforia generală din Piața Sfatului, iar destinația finală e cel mai posibil Bucureștiul.

„Găina aparține poporului, deci ar trebui să ajungă ori în mâinile politicului, ori într-un muzeu public", mi-a zis Miloia.

Urmărește evoluția poveștii Chicken Putsch prin țară pe pagina ei de ​Facebook.

Urmărește-l pe Isaac pe b​logul lui.

Citește mai multe despre artă:
Arta și moda într-o biserică ​Artă: Alexandru Rădvan ​Bunică-miu făcea artă psihedelică pe vremea lui Ceașcă