Dosarul Gaze de șist: Plângeri la Plopeni pentru încălcarea proprietăţii

Ce am putut observa în timpul deplasării la Plopeni de la începutul săptămânii, în afara maşinăriilor mari şi albe de pe câmp care trimit vibraţii în sol, a fost că oamenii habar n-au avut despre ce e vorba cu prospecţiunile astea. După ce-am putut admira de aproape maşinile şi dârele pe care le lasă în urmă prin cultură, am pornit să-i întrebăm şi pe săteni. Aşa am aflat că a fost ţinut un soi de adunare cu vreo lună jumătate în urmă – în care, printre partidele de şah, table şi îmbucături, un domn, american, secondat de o domnişoară, blondă, a povestit câte ceva despre metoda de prospectare ce se va aplica în zonă. Oamenii au reţinut doar atât: că e ecologică. După câteva săptămâni s-au trezit cu ţăruşi înfipţi pe solele lor (ţăruşii au trasat linia pe care ulterior s-au montat geofonii). Firma a contactat în principal arendaşii, însă unii proprietari, când au aflat că li s-a încălcat proprietatea le-au cerut celor de la Prospecţiuni să-şi strângă catrafusele de pe terenul lor.

Şi proprietari care nu şi-au dat pământul în arendă, şi n-au făcut nicio înţelegere cu firma Prospecţiuni s-au trezit cu lucrătorii companiei pe locul lor, cum a fost cazul Marianei Vlad care a şi făcut plângere la Poliţie. Mai există o categorie de proprietari care nu au pământul în arendă dar, cumva, la ei au ajuns cei de la Prospecţiuni şi au încheiat o înţelegere.

Alţi săteni pur şi simplu au scos ţăruşii sau au trecut cu discul peste ei pentru că era taman vremea de arat şi apoi de semănat. Acum, după ce grâul a răsărit aşa, cam de juma de palmă, au intrat pe lângă linia trasată de geofoni utilajele mari şi albe. Daniel Slav, spre care ne-au îndrumat câţiva săteni că are mult pământ luat în arendă şi pe el trece o bună parte din liniamentul trasat de Prospecţiuni, era destul de speriat când l-am întâlnit. “Prima oară au spus că e vorba de un simplu test. Dar nu mi-au explicat în ce constă. Au zis că nu e cazul să ne facem griji, că e ceva foarte simplu şi că vor da despagubiri dacă afectează cultura. Aşa că am semnat o înţelegere cu ei că pot intra. Acum au intrat cu utilajele acelea mari, dar n-au zis nimic de asta. Şi nici de despăgubiri n-au mai zis nimic”, ne-a spus omul hotărât să meargă peste cei de la Prospecţiuni ziua următoare. Acestea se întâmplau luni. După două zile omul ne-a spus că a fost căutat să-şi dea acordul pentru altă bucată de pământ dar nici n-a vrut să audă. Ziua următoare l-au căutat din nou, pentru despăgubiri, dar nu au dat de el. După cum ne-a spus arendaşul, nu a primit bani pentru că şi-a dat acordul. Speră doar să primească despăgubirile pentru cultură.

În aceeaşi zi în care a avut loc informarea publică de la Comana, s-a ţinut şi la Amzacea, în localitatea General Scărişoreanu (vecină cu Plopeniul, dar aparţinând unei alte commune). Cei din Plopeni habar nu au avut de asta şi, oricum, ora la care a fost pusă a fost uşor cam peste mână pentru mulţi : ora 14:00.

Mici neadevăruri spuse în faţa camerelor

Joi s-a aflat că vineri va avea loc o informare şi la Chirnogeni – comuna de care ţine Plopeni. A celor de la Prospecţiuni S.A.. Dar locuitorii tot nu au avut habar de ea. Nu au aflat decât vreo 4 inşi, proprietari de terenuri în zona Plopeni. La faţa locului s-a aflat că, de fapt, era vorba de o conferinţă de presă adresată exclusiv mas-mediei centrale pentru prezentarea metodei prospectării şi nu ţăranilor din Plopeni şi Chirnogeni. Ei pot afla de la televizor dacă-i interesează… Ce se va da, fireşte.

Cei 4 proprietari de terenuri au avut ocazia să-şi spună păsul în faţa camerelor tv. Unul dintre aceştia a fost Mariana Vlad, care a povestit cum i s-a încălcat proprietatea fără măcar să fie anunţată, aceasta fiind, de fapt, problema comuna a celor 4.

După conferinţa de presă ţinută la Bibliotecă, reprezentanţii presei centrale au fost invitaţi pe organizarea de şantier a Prospecţiuni SA de lângă Chirnogeni pentru explicaţii. Însă doar ei. Cei care nu făceau parte din presă – cei 4 localnici şi activiştii de mediu prezenţi – nu au fost primiţi. Oamenilor li s-a explicat că, în ceea ce priveşte prospecţiunile, totul este foarte safe şi că vor acorda despăgubiri pentru culturile afectate. Au explicat încălcarea dreptului de proprietate prin faptul că nu se ştie încă foarte clar al cui e fiecare teren în parte şi că se mai fac şi greşeli.

După vizita pe organizarea de şantier, presa a fost invitată pe câmp să vadă cum funcţionează maşinăriile albe. Dar dacă acum patru zile erau 4 maşini pe câmp, acum era scoasă doar una. Dintr-o sursă prezentă la faţa locului, undercover, am aflat că, după ce au simţit cum li se clatină pământul sub picioare când maşinăria a fost pornită, reporterii au întrebat cât de tare te zgâlţâie mai multe. (E adevărat, când am fost luni la Plopeni şi le-am văzut în toiul acţiunii, de la 100 – 150 de metri nu se simţeau vibraţiile pământului, doar vibraţia undei sonore de joasă frecvenţă făcea, parcă, să ne crească presiunea intracraniană.) La care şeful de şantier le-a răspuns că nu se scot decât două… maxim trei maşini.

Ce rost avea să spună “două,…maxim trei” în condiţiile în care noi – 6 inşi – am văzut 4, şi nici unul nu vede dublu?

Urmăriți Gazeta de Constața aici.

Citește și:
O ramură canadiană a organizației Anonymous susține protestatarii anti-fracturare
La Pungeşti sângele gaz nu se face
Politicienii râgâie gaze de şist la Bârlad
Bulgarii protestează la Londra, pentru România, împotriva gazelor de şist
Fracturarea hidraulică m-a îmbolnăvit de gonoree