Publicitate
Acest articol are mai mult de cinci ani de la publicare.
Știri

Am ars-o cu suporterii Morsi la un raliu al Frăţiei Musulmane din Cairo

Egiptenii sunt împărţiţi între susţinătorii fostului preşedinte Mubarak şi Fraţii Musulmani. Viitorul pare sumbru pentru ei orice ar alege.

de Max Siegelbaum, Foto: Max Siegelbaum şi Tom Dale
01 Iulie 2013, 2:41pm

Ieri Egiptul a văzut culminarea Campaniei Tamarod, o petiţie imensă care cere demiterea preşedintelui Mohamed Morsi. La un an după ce a fost ales, economia ţării e distrusă, forţele de ordine au abandonat complet străzile ţării, tăierile de curent s-au îndesit, inflaţia a crescut, iar gazele au devenit o raritate. Acum ţara se află într-o luptă de putere între suporterii guvernului Morsi şi Fraţii Musulmani, cei care au susţinut regimul fostului preşedinte Mubarak şi o grupare imensă anti-Morsi.

Cei din urmă au ieşit în stradă aseară formând cel mai mare prostest egiptean de la revoltele din 2011. Ca să anticipeze acest lucru susţinătorii lui Morsi s-au adunat la Moscheea Rabaa Al-Adawiya din cartierul Nasr City, din Cairo. M-am dus şi eu acolo să văd care-i faza.

Un grup imens format preponderent din bărbaţi a venit pe jos sau cu autobuzul din toată ţara ca să lupte cu ceea ce consideră o ameninţare la adresa religiei de stat şi a preşedintelui lor. În ciuda cererilor ca marşul să fie unul paşnic, grupuri de protestatari patrulau zona îmbrăcaţi cu căşti şi târând pari de lemn după ei. Unul dintre ei mi-a spus că scopul lor e „protecţia poporului”.

Mohamed Hussein, un tâmplar, a venit în Cairo din Gharbiya, un oraş apropiat, pentru a participa la prostest. „Morsi este preşedintele legitim. Asta e prima perioadă democratică din Egipt din ultimii 30 de ani. Trebuie să acceptăm aceste alegeri. Noi n-am venit aici să-l protejăm pe Morsi, ci ideea unui parlament liber.”

Majoritatea protestatarilor au enumerat idei asemănătoare. Essam Abdullah, un avocat din Mansoura ne-a spus: „Am venit aici să protejez legislativul şi pe Dr. Morsi de Tamarod, dar el nu poate să lucreze atât timp cât oamenii protestează împotriva lor şi asta e ceva ilegal.” Punctul comun dintre Fraţii Musulmani şi opoziţie este că mişcarea Tamarod (se traduce „rebel”) nu oferă nicio motivaţie legală pentru demiterea preşedintelui.

Protestatari pro-Morsi ţin un poster cu el Morsi în cartierul Nasr city, vineri. 

Cu cât discursurile avansau cu atât Fraţii Musulmani şi alte grupări politice islamiste au afirmat religia lor şi a celor prezenţi la prostest. Hassan Abd El Maged, liderul mişcării islamiste sunite din Egipt, Gamaa Islamiyaa, considerată o organizaţie teroristă de SUA şi UE, a spus: „Adu-mi un om care fumează aici. Adu-mi unul care bea alcool. Adu-mi unul care ia droguri. Oricine se atinge de un soldat egiptean, îşi va pierde mâna.”

Amd Sheroui, un membru al Tineretului Fraţilor Musulmani a spus: „Am venit aici pentru preşedinte. E deştept, are frică de Dumnezeu şi e un preşedinte bun. Tamarad sunt cu toţii felool (membri ai fostului regim Mubarak). S-ar putea să câştige pentru că ei au condus ţara timp de 30 de ani.

Suporteri ai Fraţilor Musulmani din piaţa  Rabea Adaweya, în cartierul Nasr City, din Cairo, duminica asta.  Foto de Tom Dale. 

Teoriile conspiraţiei se propagă în toate direcţiile prin mulţime. Mi s-a spus că „sunt oameni care plătesc bani pentru ca ţara să fie distrusă. Sunt felool precum Mohamed El Baradei, Hamdeen Sabahi, Amr Moussa. Ei au controlat economia până acum şi vor să continue s-o facă.” Mulţi dintre ei consideră că opoziţia a pierdut contactul cu clasa muncitoare. Un bărbat numit Hussein mi-a spus: „Opoziţia nu e deloc prezentă în stradă. Ei stau în clădirile lor cu aer condiţionat şi calculatoare, dar nu au contact cu oamenii reali.”

Discursurile au continuat, iar peste mulţime a plouat cu cenuşă de la artificii, dar eu voiam să plec. În timp ce mă strecuram prin îmbulzeală m-am oprit să mă odihnesc lângă o căruţă. L-am întrebat pe proprietarul ei, Saber, ce credea despre Morsi şi Tamarod. El mi-a spus că venise din periferia oraşului Cairo, ca să scoată nişte bani din fluxul de oameni şi că era foarte sărac, aşa că nu-i păsa de politică, dar a conchis „atât timp cât e cu Dumnezeu, sunt şi eu cu el.”

Urmăreşte-l pe Max pe Twitter: @SaxMiegelbaum

Citeşte şi:

Adolescenţii sunt linşaţi în Egipt

Revoluţia din Egipt e departe de a se fi terminat

Violenţă extremă în Egipt

Traducere: Mihai Popescu