Cum știi când ai nevoie de terapie?

Durere în piept sau dificultăți de respirație ar trebuie să te trimită direct la Urgențe, dar indiciile că ar trebui să vezi un specialist în sănătate mintală adesea nu sunt foarte vizibile, spune terapeuta din Chicago, Rachel Kazez, fondator al serviciului de sănătate mintală All Along. Când viața îți dă o lovitură grea – îți pierzi jobul, ai un deces în familie, relația ta eșuează și se termină – nu este anormal să te lupți și să te simți trist. Pierderile și schimbările fac parte din experiența umană normală și s-ar putea să nu necesite intervenție profesională. „Nu trebuie mereu să repari, diagnostichezi sau să categorisești tristețea ca fiind clinică”, spune ea. Strategiile clasice de a face față problemelor – prieteni susținători, sportul, călătoriile – plus trecerea timpului sunt adesea de ajuns.

Cu alte cuvinte, nu presupune că ar trebui să mergi la terapie doar fiindcă treci printr-o perioadă grea. Dar când provocările de care ai parte îți depășesc abilitățile de a le face față, are sens să apelezi la un profesionist. Uite niște modalități prin care să-ți dai seama dacă ai nevoie de ajutor.

Într-un studiu, cercetătorii de la Universitatea Denver au descoperit că 43% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani au observat o scădere în satisfacția vieții și o creștere în suferință când o relație s-a terminat. Asta nu înseamnă neapărat că au nevoie de terapie ca să-și revină. Deși suspectezi că legătura dintre cutiile de înghețată și despărțirile romantice a fi munca de marketing a celor de la Haagen-Dazs, clișeul există cu un motiv: Câteodată ai nevoie să zaci puțin înainte să mergi mai departe. Să plângi, să te răsfeți cu mâncare de confort, să-l bârfești pe fostul și să-ți pară rău pentru tine pot fi toate parte din proces, atât timp când nu durează prea mult sau îți afectează sănătatea și alte relații, spune Kazez.

Când să ceri ajutor: Dacă partenerul a fost singura ta sursă de sprijin social și te simți copleșită și singură. În unele cazuri relațiile aburesc granițele și ajungi să te întrebi cine ești tu fără cealaltă persoană. Un terapeut bun te poate ajuta să-ți găsești punctele forte și să-ți restabilești identitatea, spune Carl Sheperis, vicepreședinte al comisiei de directori de la National Board of Certified Counselors. Dacă celelalte circumstanțe ale vieții nu-ți permiți să te poticnești – să zicem că ai doar tu custodia copiilor sau trebuie să îngrijești un părinte bolnav – ajutorul profesional te-ar putea ajuta să-ți revii mai rapid, spune Kazez. Alt indiciu: Faci față lucrurilor în moduri nesănătoase, cum ar fi să te îmbeți, să te izolezi de lume sau să faci mult sex impulsiv, spune Ben Rutt, un psiholog din Baltimore.

Doliul nu se întâmplă mereu într-o manieră directă; majoritatea oamenilor alternează între speranță și disperare, spune Kazez. Reacțiile tipice la pierderea cuiva pe care ai iubit includ tristețea, somn neregulat și probleme de apetit. Conform unei analize de cercetare, aproximativ jumătate din oameni încep să simtă un fel de eliberare de la aceste simptome în decursul a 18 luni. Nu există niciun semn că terapia alterează această traiectorie – să vorbești cu un profesionist nu face rau, dar nu este necesar dacă nu vrei să o faci, spune Rutt. Pentru unele persoane, doliul poate cauza uitări temporare, iar programările de la terapie s-ar putea să te împovăreze mai mult, spune Kazez. Să vorbești cu altcineva pe care iubești (mai ales cineva care simte de asemenea pierderea), să folosești o aplicație de terapie sau un program online precum Talkspace, sau să găsești un grup de sprijin s-ar putea să fie mai benefic dacă tânjești după conexiune.

Când să ceri ajutorul: După câteva săptămâni, dacă nu simți nici măcar o rază de lumină – sau dacă începi să te simți mai rău în loc să te simți mai bine. Ai putea avea ceea ce numesc experții o tulburare complexă de doliu sau doliu complicat. Alte semne mai includ amărăciune și furie, amorțire emoțională sau izolare completă de ceilalți. Tratamentul te poate ajuta în cazurile astea, spune Rutt. De asemenea, ai putea să iei în considerare ajutorul ca să procesezi decesele petrecute într-o manieră violentă sau să discuți problemele legate de rasă, gen sau alte vulnerabilități socioculturale, spune Kazez.

În multe moduri, relația de șef-angajat este una ca oricare alta. Când unul dintre ei o rupe, este normal să te simți trist, respins sau fără valoare pentru puțin timp. În cel mai bun caz, poți privi concedierea ca pe o oportunitate să înveți lucruri noi și să-ți restabilești cariera, spune Kazez. Dacă poți privi lucrurile așa, s-ar putea să faci față cu brio sau chiar să ajungi mai bine pe termen lung.

Când să ceri ajutor: Dacă demisia îți reactivează tipare de gândire nesănătoase sau simptome ale unei tulburări tratate anterior – de exemplu, inutilitate și pierderea interesului în viață care acompaniază depresia. Un studiu Gallup recent a descoperit că unul din cinci americani care a fost șomer timp de un an sau mai mult caută tratament pentru tulburare. În acele cazuri, chiar și câteva sesiuni de terapie ar putea să-ți restarteze sistemul de apărare și să te pună pe picioare, spune Kazez. De asemenea, în funcție de circumstanțele concedierii, s-ar putea să nu ai luxul timpului ca să te poți aduna. Dacă presiunile financiare te împing să muncești din nou până te simți apt psihologic să-ți cauți un job, să investești puțin în terapie la început s-ar putea să dea rezultate frumușele prin găsirea unui venit constant.

Dacă nu ai alte lucruri nasoale care ți se întâmplă, probabil că poți face față unei glezne scrântite sau unei gripe. Dar când rănile sunt severe sau diagnosticul este terminal, poți fi pus la încercare, mai ales dacă-ți alterează cursul vieții într-o manieră serioasă (gândește-te la cancer sau un accident care te lasă invalid).

Când să ceri ajutor: Asta este o situație în care terapia individuală adesea nu este cea mai bună opțiune, spune Kazez – în loc de asta, gândește-te la terapia de grup sau un grup de sprijin care include și alte persoane în aceeași situație. „Este cu siguranță mai folositor să vezi pe altcineva care este de asemenea bolnav și zice: Înfloresc, fac față cu brio”, spune Kazez. Dar dacă ai nevoie de ajutor să aderi la un grup sau să faci față noii realități într-un mod care îți permite să vorbești despre asta cu alții – consilierea de unu la unu poate deveni o punte ajutătoare, notează ea.

Spre deosebire de lucrurile care ți se întâmplă, să-ți schimbi obiceiurile necesită o alegere conștientă, spune Kazez. Deși asta îți oferă un control mai mare, nu înseamnă că procesul este ușor. Câteodată să renunți la băutură sau țigări îți perturbă obiceiurile zilnice și cercul social la fel de mult ca o despărțire, iar dependența fizică și psihologică poate face totul și mai complicat.

Când să ceri ajutor: După cum am spus și mai sus, alte situații stresante de viață pot să te arunce în brațele abuzului de substanțe. Semnele includ probleme la locul de muncă, în relații sau viața de acasă – dacă le identifici, consultă un specialist în sănătate mintală, recomandă Sheperis. De asemenea ține minte că doctorul tău obișnuit te poate ajuta în situații de genul având în vedere că tratamentul prin medicație și terapia de înlocuire a nicotinei s-au dovedit eficiente în reducerea dependenței de alcool și țigări.

Acest articol a apărut inițial pe VICE US.