O epidemie nouă ar fi devastatoare, pentru că lumea nu-i pregătită să lupte cu bolile

O echipă internațională de experți în sănătate publică a emis un avertisment groaznic pentru întreaga lume: am învățat prea puține lucruri despre epidemiile de Ebola și Zika și suntem extrem de nepregătiți pentru următoarea epidemie devastatoare, oricare ar fi asta. O echipă de cercetători, în frunte cu dr. Suerie Moon de la departamentul Harvard pentru Sănătate Globală și Populație, a publicat descoperirile în BHM Journal, unde a identificat o serie de puncte slabe în strategia instituțiilor guvernamentale și a organizațiilor de sănătate însărcinate cu prevenirea cazurilor de epidemie.

Unul dintre mesajele raportului este că această slabă pregătire nu este scuzabilă, dacă luăm în considerare informațiile numeroase despre bolile infecțioase. La începutul epidemiei virusului african Ebola, din 2014, experții internaționali în sănătate au făcut rapid legăturile cu erorile făcute și de ce nu am fost suficient de rapizi să stopăm o boală care a omorât în jur de 11 mii de persoane. Ținând cont că numărul de epidemii globale a crescut în ultimele trei decenii și continuă să crească, ai crede că astfel de descoperiri ar trezi lumea la realitate.

Dar, cum prezintă și studiul, lumea învață cu greu din greșeli. După evaluarea a șapte rapoarte bine cotate despre epidemia virusului Ebola din 2014, raportul a ajuns la concluzia că am eșuat lamentabil să folosim informația în avantajul nostru. Dacă mâine ar izbucni o nouă epidemie, am face aceleași greșeli ca în 2014.

Raportul spune așa:

Studiul notează și că multe dintre punctele slabe critice au primit „resurse insuficiente atât politice, cât și financiare", iar comunitatea globală „trebuie să crească resursele și să implementeze mecanisme de monitorizare și tragere la răspundere, pentru a se asigura că lumea e mai bine pregătită pentru următoarea pandemie."

Dr. Grant Hill-Cawthorne, un profesor senior în boli infecțioase de la universitatea din Sydney, Facultatea de Sănătate Publică, este de acord: „au fost învățate lecții importante de la epidemia Ebola din Africa de Vest", spune el. „Am conștientizat că multe țări sunt departe de a ajunge la o capacitate de bază a sănătății publice pentru a detecta și contracara un virus. A fost evidențiat că World Health Organization (WHO) nu este pregătită sau susținută financiar pentru a investiga și contracara corespunzător epidemiile."

El explică că într-o lume ideală trebuie să fim în stare să detectăm noi infecții care izbucnesc timpuriu și cu o frecvență sporită. „Ideal, asta s-ar întâmpla atât la oameni, cât și la animale, deoarece dacă așteptăm manifestarea virusului în rândul oamenilor, asta înseamnă că patogenul deja este răspândit în natură. Avem nevoie de sisteme care evaluează date de laborator și datele sindroamelor, ca astfel să se poată compara cu nivelurile anterioare, pentru a semnala timpuriu o boală nouă în curs de răspândire."

Hill-Cawthorne spune că odată ce se identifică o nouă boală, avem nevoie de metode bune de izolare a pacienților și implementare carantinei. „E important să definim clar protocoalele de experimente, astfel încât terapiile noi să fie testate rapid pe teren", explică el.

În ciuda concluziilor înfricoșătoare ale raportului, țările dezvoltate au sisteme sofisticate de alertare a bolilor, care detectează virusurile în stadiile incipiente. Deci, practic țările subdezvoltate vor avea de suferit.

„Cele mai predispuse zone la epidemii sunt Asia de Sud-Est, Asia de Sud, Africa de Vest și America de Sud, unde combinația de potențiali vectori, oameni, animale și sălbăticie, plus capacitatea sistemului de sănătate public de supraveghere coexistă", spune Hill-Cawthorne.

Citește mai multe despre epidemiile de virusuri: