Resturi din istoria României zac aruncate în moloz, pe un câmp în Constanța

Mii de fragmente de obiecte antice inestimabile au fost excavate, în ultimile două săptămâni, din centrul vechi al Constanței, apoi abandonate pe un câmp, în apropiere de oraș. Vestigiile, care aparțin cetății antice Tomis, provin dintr-un șantier peste care urmează să fie ridicată o clădire pe patru etaje. Este un proiect pe care constănțenii îl contesă în stradă de două săptămâni, de când au demarat lucrările de fundație.

Investitorul imobiliar susține că lucrările de excavare nu mai au nevoie de supraveghere din partea arheologilor, întrucât s-a făcut descărcarea de sarcină specifică și au fost prelevate toate vestigiile. Adică, se poate săpa la liber pentru blocul care se va înălța rapid lângă Lupoaică, pe bulevardul Tomis.

Sâmbătă, la ultima lucrare de exploatare, reprezentanți ai USR Constanța au luat urma camioanelor încărcate cu molozul excavat și abandonat pe un câmp în apropierea Constanței.

Am fost la locul indicat împreună cu cei care au acuzat masacrul arheologic. La câțiva kilometri de Constanța, pe un câmp agricol, sunt abandonate câteva zeci de dune de pământ pline cu piese de ceramică din perioada elenistică și romană, dintre secolele III î.Hr. și VI d.Hr..

N-a fost nici măcar nevoie să căutăm prin dunele de pământ, c-am adunat încă de la suprafață, în cam 30 de minute, sute de fragmente amorfe, sticle unguentarium, candele și urcioare.

Mai mult, arheologul Octavian Mitroi, sosit la fața locului, a spus că în urmă cu o zi a găsit prin moloz un femur uman, semn că în zona de recoltare ar fi putut fi și morminte. „Mă pune pe gânduri prezența unor materiale de epocă elenistică care indică posibilitatea distrugerii unor morminte”, a explicat specialistul.

El spune că materialul excavat și aruncat pe câmp trebuia prelevat cu metode arheologice specifice, nu mecanic, lucru care a dus la distrugerea de mărturii din istoria Constanței.

Mitroi a mai spus că lucrările de construire pe locul unui sit trebuie să se realizeze cu un contract de supraveghere și în temeiul lui, cu prezența unui arheolog care să urmărească manevrele utilajelor.

Weekendul trecut, zeci de constănțeni au făcut un lanț uman în jurul trerenului de șapte sute de metri pătrați aflat la intrarea în Cetatea Antică Tomis, în semn de protest față de exploatarea în scopuri imobiliare a perimetrului în care s-au descoperit numeroase vestigii.

Proprietarii terenului, familia Bucovală, puternic investitor de la malul mării, se apără și spune că a obținut toate avizele necesare începerii construcției blocului de patru etaje.

În 2016, specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) au realizat cercetarea arheologică a terenului, în urma căruia au fost descoperite mai multe vestigii. Astfel, specialiștii au propus conservarea unui perimetru în situ, iar pe restul terenului s-a dat undă verde la construit.

În urmă cu două săptămâni investitorii au început lucrările de excavare a terenului pe timp de noapte, pentru a reduce expunerea activităților din șantierul aflat la câțiva metri de sediul primăriei. Proprietarii sunt acuzați că au depășit limitele de exploatare indicate de arheologi și distrug patrimoniul antic al Cetății.

L-am sunat pe cel mai activ dintre acționari, Enache Bucovală, care sugerează că piesele antice găsite în molozul provenit de pe șantierul lui ar putea fi implantate.

„Nu știu cum au ajuns piesele acolo. Poate oricine să aibă niște monede în buzunar și să le arunce acolo. Tot acest scandal e un linșaj pe Facebook. Tot ce am extras este din zona descărcată arheologic, nu am intrat în perimetrul în care trebuie să facem lucrări în prezența arheologilor. Nu vom opri lucrările, nu mi-a cerut nicio instituție să stopez lucrările. Deși nu mai este rentabilă, nu regret că fac această investiție”, a explicat Bucovală.

Într-o discuție anterioară purtată cu omul de afaceri, acesta m-a asigurat că pe locul pe care urmează să ridice clădirea de birouri, arheologii au descoperit numai ziduri și piese din secolul al VI-lea. De asemenea, el a recunoscut că inițial a solicitat PUZ pentru ridicarea unei clădiri de opt etaje.

În timp ce constănțenii au inițiat o campanie de „Oprirea imediată a lucrărilor de construcție peste cetatea Tomisului”, autoritățile locale se bâlbâie și mint. Prefectul Județului Constanța, George Niculescu, a declarat că a primit asigurări din partea directorului MINAC, „care a verificat personal încărcătura camioanelor“, că nu există elemente care să facă parte din patrimoniul Tomisului.

Aseară, după ce conducerea Muzeului a negat cele spuse de prefect, acesta din urmă a întors-o și a declarat pentru presa locală că „poate am înțeles greșit, revin cu un comunicat”. De subliniat că prefectul Constanței, fost membru PNL, este rudă prin alianță cu investitorii.

În toamna anului 2018, 23 de consilieri locali din 25 prezenți la ședința de Consiliu Local au aprobat, la propunerea primarului Decebal Făgădău, începerea lucrărilor de construire a blocului de birouri pe locul unde au fost descoperite vestigiile care acum zac la marginea orașului. Asta în ciuda faptului că reprezentanți ai ONG-urilor locale au fost prezenți și au contestat proiectul la lucrările comisiilor de specialitate, însă fără succes. De fapt, tot centrul vechi stă pe astfel de comori, iar autoritățile locale nu au mișcat niciun centimetru în vederea punerii lor în valoare. În prezent, cel puțin patru astfel de șantiere se află în diverse stadii de exploatare în zona peninsulară.

Am întrebat o parte dintre consilierii care au votat PUD-ul, ultimul hop în calea distrugerii patrimoniului orașului, ce i-a determinat să facă asta. Toți au invocat faptul că investitorul a prezentat toate avizele necesare. Dar s-au enervat și s-au încurcat când i-am întrebat dacă la baza unei astfel de decizii n-ar trebui să se ia în calcul și aspectele de moralitate, drept pe care funcția de consilier municipal le-o conferă din plin.

„Este o clădire ca oricare alta. Acum a apărut problema asta pentru că s-a intrat deja în campanie electorală. Eu am votat PUD-ul pentru că beneficiarul a spus că o să pună în valoare patrimoniul găsit și avea toate actele în regulă”, a declarat consilierul într-o convorbire inițială.

Ulterior, pe măsură ce scandalul a luat amploare, consilierul, care recunoaște că se știe cu investitorul, a spus că „regret că vestigiile nu sunt puse în valoare așa cum mi s-a spus. Consider că am participat la chestia asta, dar nu îmi asum ce s-a întâmplat ulterior”.

„Am votat pentru că beneficiarul a prezentat toate avizele. Nu îmi reproșez votul dat, nu sunt de specialitate. Reproșez celor de la Ministerul Culturii și celelalte instituții abilitate care au avizat acest proiect”, a spus consilierul, care, de asemenea, îl cunoaște pe beneficiar.

„Toți am votat. Proiectul avea avize pe care le-am analizat. Am votat în cunoștință de cauză. Nu aveam cum să știu că acolo s-au găsit niște vestigii.”

„Am votat proiectul pentru că am văzut avize de la toate instituțiile abilitate. S-au format comisii de specialitate unde am primit asigurări că nu se vor distruge vestigii și că vor fi recuperate toate obiectele aflate acolo. Cineva ne-a mințit și cineva trebuie să plătească pentru ce s-a întâmplat acolo.”

„Nu știu nimic despre subiectul ăsta.”

…Beep Beep…

„Am votat proiectul pentru că au venit specialiști și l-au avizat. Nu puteam sa vin eu să nu dau vot.“