Cum să faci bani din gunoi cu sfaturile tipului care câștigă mii de dolari din asta

În general, când te gândești de gunoi n-ai decât mizerie în minte. Cum ar fi însă să găsești acolo lucruri care-ți sunt utile? Ca să nu mai zic de făcut bani din gunoi, iar aici nu mă refer doar la reciclare pentru care trebuie să strângi prea mult ca să câștigi ceva. Sigur, până la bani poți oricând să adopți soluția unora de a-și lua mâncarea din gunoi, pentru că poate fi chiar okay.

Sunt însă și oameni care fac artă din gunoi. Poți la fel de bine să colectezi sticle și diverse alte resturi și să-ți faci propria expoziție din așa ceva. Cazul de acum e însă ceva mai inspirațional. Iar în România chiar l-ai putea aplica cu brio. Leo Urbano – cunoscut și drept Avocatul Gunoiului – a găsit aproape orice la gunoi.

Lista lui începe de la obiecte casnice de zi cu zi, ca aspiratoare, toastere și ceainice, și se duce până la cele mai unice obiecte, precum cartonașe cu Pokemon sau jucători de baseball care se vând la prețuri exuberante, nenumărate aparate de masaj pentru spate, aparate foto de mii de dolari și cardane.

Inițial, era doar un hobby care începuse când se plimba cu bicicleta prin suburbiile din Sydney în timpul pandemiei. Scopul lui Urbano a devenit acum de a da gunoiul pe comori, ca apoi să le dea înapoi comunității. Te face să te întrebi: e ăsta următorul pas spre sustenabilitate?

Când am ajuns la apartamentul lui Urbano, m-am simțit de parcă mă plimbam printr-o oază din mijlocul secolului trecut. M-a adus la realitate un colț ciudat, dar îngrijit și curat, în care era îngrămădită o colecție cu ultimele lui descoperiri. 

Majoritatea – dacă nu tot – mobilierului din apartament derivă din escapadele lui de pe străzi: mărunțișuri și nimicuri așezate laolaltă cu stil și pricepere. 

„Mă plimbam aproape în fiecare dimineață și am ajuns să observ o grămadă de lucruri abandonate. Apoi am început să mă uit mai atent la ele și am văzut câtă valoare se afla, de fapt, în gunoiul ăla aparent”, povestește Urbano pentru VICE.

Urbano zice că a găsit obiecte în valoare de zeci de mii de dolari pe care le-a găsit în aventurile lui. Cel mai de preț lucru găsit are o valoare de circa 3 000 de dolari. E o pictură cu cerneală neagră de mărimea unui trunchi. Pare a fi o femeie care privește cu stoicism peste umăr.

„Arăta drăguț, așa că l-am luat și am făcut puțină cercetare. Am trimis un mail la galeria de artă, ei au aruncat o privire pe tablou și au crezut că e original.”

Ce găsise Urbano, înghesuit printre grămezi de picturi făcute de copii, era o lucrare a artistului Dapeng Liu, triplu finalist al renumitului premiu Archibald, din Australia.

„Așa că l-am contactat pe artist, iar el mi-a confirmat. Cineva îl aruncase, deci am fost suficient de norocos încât să-l găsesc.”

A fost artistul supărat când a aflat că cineva îi aruncase tabloul?

„Presupun. Cred că a fost, dar i-am zis ceva de genul: «Uite, îl păstrez. O să-l țin la mine și o să-l prețuiesc. N-am de gând să-l vând.»”

În ciuda refuzului de a se despărți de opera de artă menționată mai devreme, când vine vorba despre alte obiecte găsite pe străzi, Urbano e încântat să le dea. 

„De obicei, dau de cuptoare cu microunde mici și ceainice”, spune el. „Dacă o piesă de mobilier e de valoare, ca cea din jumătatea secolului trecut, o vând ca să strâng niște bani pe lângă. În rest, donez majoritatea pantofilor, hainelor, încălzitoarelor sau plantelor pe care le găsesc.”

Urbano scoate o cutie mică plină până la refuz de cartonașe cu Pokemon și jucători de baseball. „Pe cartonașul ăsta e Billy Ripkin”, spune în timp ce amestecă pachetul. Ar putea fi vândut cu aproximativ 1 000 de dolari. 

„Nu cred că tipul care le-a aruncat era conștient de valoarea lor.”

Din păcate, printre cărțile cu Pokemon nu e niciun Charizard holografic, îmi spune. Cu toate astea, pachetele de cartonașe sunt obiecte de care e dispus să se despartă. Asta e valabil și pentru un set recent găsit de căști Beats by Dre și câteva aparate foto de înaltă calitate.

Dacă cineva le vrea, le dă.

„Vreau să creez o comunitate de oameni care au aceeași viziune despre economisire și reciclare ca și mine”, adaugă el. 

„Încerc să implic și administrația locală cu speranța că ar putea să-mi ofere un spațiu de depozitare pentru toate lucrurile pe care le găsesc. Tot aici, aș vrea ca oamenii să vină, să lase obiectele pe care nu le mai vor și să ia altceva. Ca un fel de schimb.”

De-a lungul procesului de colectare, Urbano a învățat niște sfaturi utile ale meseriei. Suburbiile înstărite sunt cele mai ofertante în zilele de colectare. E foarte multă risipă. A mai învățat și să repare electronice simple care altfel ar fi ajuns la centrele de sortare. La fel a făcut și cu bicicletele, iar acum are patru.

E o experiență educativă bună pentru oricine își dorește un viitor mai sustenabil. Urbano e doar unul dintre deschizătorii de drumuri. 

„Există zeci de mii de dolari aruncați prin gunoiul risipit”, conchide el. „Iar eu încerc să salvez cât pot din el.”

Povestea asta îți poate da de gândit în România și să vezi dacă poți scoate bani din așa ceva. Cu colectarea selectivă te-ai lămurit deja. Lucrurile devin mai bune, dar nu-i chiar ca-n alte țări. Dar știi deja că-s oameni care aruncă diverse obiecte care pot fi oricând un pic spălate, îngrijite și revândute. Așa, că last tip, poți oricând să faci o afacere din cutiile pe care românii le aruncă la gunoi.