diana sosoaca vaccin dezinformare, fake news despre vaccin
Da, e Diana Șoșoacă. Fotografie de George Călin / Inquam Photos
VINOVAȚII DIN PRIMA LINIE

Modurile prin care antivaxxerii români profită de Facebook și alte rețele ca să le crezi minciunile

E momentul să-ți faci anticorpi pentru minciuni, ca să nu mai crezi tot ce-i pe internet.
6.12.21

Acum zece ani, lumea părea un loc mai bun. Intrai pe Facebook ca să postezi o melodie pe care ai descoperit-o sau poze din ultima vacanță mai degrabă decât să încerci să demonstrezi tuturor că ai dreptate. Poate că pe-atunci, maică-ta nu-și făcuse încă cont, așa că puteai să stai liniștit fără să te trezești cu un comentariu de genul „Te pupă mami”, urmat de zece emoji. Anii însă au trecut, iar rețelele sociale pare că au devenit locul unde intri ca să te cerți cu tot internetul și să te poziționezi ferm pe subiectul fierbinte al zilei. Acum există și subiectul fierbinte tratat cu anii: pandemia. Are un capitol aparte: vaccinul

Publicitate

Rețelele sociale au demonstrat din plin că pot deveni adevărate arme de dezinformare în masă, dar parcă niciodată nu a fost asta mai clar ca până acum. Probabil n-o să te mire să afli că unul din patru români nevaccinați se informează de pe rețelele sociale, conform unui sondaj INSCOP. Totodată, 40 la sută dintre nevaccinați consideră că virusul nu există, că e doar propagandă. Printre dezinformările care au circulat recent în online-ul românesc sunt acelea conform cărora vaccinul provoacă probleme cardiologice (însoțite de o fotografie cu un EKG pentru credibilitate), vaccinul și tratamentele anti-covid sunt experimente pe oameni, iar pacienții sunt omorâți intenționat în spital, unde li se administrează prea mult oxigen ca să le ardă plămânii.

Mișcarea antivaccin folosea cu ani înainte de actuala pandemie vulnerabilitățile rețelelor sociale, și profita de algoritmii lor, de sistemele de conținut sponsorizat și de conturi false pentru a-și propaga discursul. Situația pandemică a devenit teren fertil pentru a-și pune în aplicare tacticile antrenate de-a lungul anilor. Utilizatorii rețelelor devin vectori de propagare a dezinformării. De cealaltă parte, dacă-i întrebi de sănătate pe giganții tech o să-ți spună că nu au contribuit la amplificarea fenomenului antivaxx. Cercetători, jurnaliști și avertizori de integritate îi contrazic.

Publicitate

Cât de gravă e situația în România

Octavian Jurma, medic și cercetător care studiază pandemia de coronavirus și fenomenele sociale care îi influențează evoluția, a explicat pentru VICE că rețelele sociale sunt responsabile în proporție de 80 la sută de dezastrul de la noi. Cercetătorul consideră că, prin sofisticarea cu care se pot gândi și ținti mesaje și apoi ușurința cu care acestea pot fi distribuite și multiplicate, rețelele sociale au devenit o platformă de război care a ajuns să fie exploatată de mișcarea antivaccinistă și negaționistă. 

Jurma face o analogie între pandemia biologică și pandemia informațională. „Modul în care mesajele se propagă ține de felul în care evoluează un virus, apar mutații, vezi mesaje care se adresează unui intelect foarte primitiv, de genul «Îți cresc solzi» sau «Rămâi steril pe trei generații», iar altele sunt foarte sofisticate, de exemplu un articol fals care poate induce îndoială inclusiv unui medic”, a argumentat cercetătorul.

Ciprian Cucu, lector universitar și expert în educație media și combaterea dezinformării, a afirmat pentru VICE că principalul efect al manipulării de pe rețelele sociale a fost să sporească incertitudinea, mai mult decât de a convinge lumea de anumite teorii conspiraționiste. „Există acea vorbă la noi, «Nu iese fum fără foc», și exact în acest loc au ajuns majoritatea cetățenilor – nu neapărat cred că le vor crește solzi sau că vor deveni infertili de la vaccin, dar cred că «ceva-ceva e dubios acolo» și mai bine să stea deoparte”, a explicat el.

Publicitate

Conform Europa Liberă, care a analizat tendințele utilizatorilor români pe Facebook în pandemie, în ultimul an au fost postate 76 de mii de mesaje care conțin cuvântul vaccin și au strâns 15 milioane de reacții. Cele mai de impact zece postări din ultimul an care conțin cuvântul „vaccin” sunt împotriva vaccinării, o parte dintre ele fiind ale unor politicieni precum Diana Șoșoacă, George Becali, George Simion sau Cristian Terheș. Abia pe poziția 14 este o postare a unei autorități (RO Vaccinare).

Pe Facebook ajung să fie foarte populare și segmente de emisiuni TV în care politicieni sau alte personaje antivaxx spun lucruri trăsnite. Poate că tu te-amuzi în bula ta, dar foarte mulți le iau în serios – de la informații false precum „CDC-ul din America a dat ordin ca toți vaccinații care mor de Covid să fie trecuți la nevaccinați” la prăjeli totale de genul „Vaccinul dă sterilitate pe trei generații”. În mod ironic, televiziunile astea au primit bani de la Guvern pentru a informa corect în ce privește pandemia.

Falsa impresie că există o dezbatere și că afli ceva

„Foarte multe televiziuni și-au dat seama că pot să facă audiență dacă se poziționează neutru. Adică pui un negaționist care habar n-are despre ce vorbește cu un specialist de 20 de ani în boli infecțioase și dai impresia că opiniile lor sunt egale. Nu-s egale. E ridicolă ideea, dar creează audiență”, a adăugat Octavian Jurma.

Europa Liberă mai arată că un clip cu Becali la Antena 3 a fost văzut de mai mulți oameni pe Facebook, cu două milioane de vizualizări și 34 de mii de distribuiri, decât cei care se uitau la postul TV în momentul difuzării. În clip, Becali spune că nimeni din familia lui nu se vaccinează, că boala cauzată de coronavirus e mai banală decât o răceală, că vaccinurile provoacă modificări genetice sau că nu cunoaște pe nimeni care a murit de Covid.

Publicitate

Cel mai viral politician antivaccin este, bineînțeles, Diana Șoșoacă. Un clip postat pe 29 iulie de pagina Susțin Diana Șoșoacă-Oficial a adunat în jumătate de an 1,6 milioane de vizualizări și a fost distribuit de 41 de mii de ori. În clip, senatoarea spune că autoritățile din România au inventat cifra românilor vaccinați pentru a „da bine în fața tartorilor dictatori ai Uniunii Europene”. Alt clip, postat pe 27 octombrie de aceeași pagină și care susține că cei care s-au vaccinat „s-au dus ca mieii la tăiere” și alte prăjeli, a fost văzut de aproape un milion de oameni și distribuit de 46 de mii de ori în mai puțin de 24 de ore.

Postările ei sunt apoi preluate mai departe de pagini care la rândul lor au sute de mii de followers, precum „IUBIM ORTODOXIA”, sau sunt distribuite în grupuri care funcționează ca niște camere de ecou, unde utilizatorii se radicalizează.

Apoi ai tot felul de influenceri și vedete mai mici sau mai mari, precum Iosefina Pascal, asistenta europarlamentarului PSD Maria Grapini, sau Oana Lovin, care în offline organizează proteste împotriva „dictaturii medicale” și în online răspândesc zilnic conspirații – personaje promovate în mod nesurprinzător de Sputnik, versiunea România-Moldova a agenției rusești de știri.

Publicitate

La aceștia se adaugă micro-influenceri de toate felurile, de la „antreprenor / crypto investor” la „unghii cu gel și extensii gene”, care au zero studii medicale, dar postează și distribuie constant păreri și meme antivaccin cu care ajung la micile lor comunități.

„Rețelele sociale au acest efect de a pune pe același nivel oamenii care au o expertiză într-un domeniu, cu cei care nu o au și promovează teorii conspiraționiste sau idei pe care nu le înțeleg foarte bine. Întotdeauna e mai ușor să răspândești dubii, incertitudine, conspirații. Nu e nevoie să ai cine știe ce dovezi, e suficient să «pui întrebări», dar în timp ce privești superficial realitatea. E greu să explici nuanțele și conexiunile, tehnologiile, logica.”
Ciprian Cucu

O tactică de dezinformare frecventă în online-ul românesc este evidențierea medicilor care întăresc narațiunile antivaccin. Chiar dacă sunt în minoritate, sunt de ajuns câțiva pentru a oferi iluzia veridicității mesajelor. Circula de exemplu la un moment dat o scrisoare semnată de 118 de medici care resping Legea Vaccinării – niciunul de pe listă nu e epidemiolog, jumătate sunt stomatologi. 

„Medicii sunt un factor major de răspândire a știrilor false, din păcate. Nu trebuie să fie mulți, poate să fie o mână de medici, ei vor fi promovați ca «poster child», vor fi scoși în față, «Uite, medicul ăsta a spus...». Ce mai contează că încă 99 de mii de medici au spus altfel. Ăsta e și efectul de lupă uriaș pe care îl are și televiziunea, dar rețelele sociale și mai mult. Pentru că ei sunt distribuiți, alteori sunt traduși fals din limba engleză”, a completat Octavian Jurma.

Publicitate

O altă formă de manipulare întâlnită zilele astea în online-ul românesc este minciuna prin omisiune, adică „cherry picking”.. „Țara X are la fel de multe cazuri ca noi, deși au o rată de vaccinare de peste 80 la sută.” O jumătate de adevăr, care însă omite că în țara X numărul de cazuri grave, oameni la ATI și morți este mult mai mic, tocmai pentru că oamenii sunt vaccinați – pentru că ăsta e și rolul principal al vaccinului, să prevină cazurile grave și moartea. Când pe rețelele sociale este rostogolită doar ideea citată mai sus, cei mai mulți vor înțelege că „vaccinul e inutil”.

Altă tactică de manipulare frecvent întâlnită este apelul la fricile sau traumele unei populații, motiv pentru care e atât de răsunătoare expresia „dictatură medicală” la noi. 

Foarte la modă e și asocierea vaccinării cu oamenii politici autohtoni, care nu-s prea populari zilele astea. Cei care întreabă retoric „Să mă vaccinez pentru că așa îmi cere Iohannis / Cîțu / Arafat?” ignoră că, indiferent de calitatea politicienilor noștri, consensul oamenilor de știință, care habar n-au cine-s Iohannis și Arafat, e că vaccinurile funcționează.

Octavian Jurma consideră că politicienii au sabotat în multiple rânduri campania de vaccinare. În primul rând pentru că s-au asociat cu ea și au transferat acel capital negativ de imagine actului de vaccinare, apoi pentru că nu i-au lăsat pe specialiști să ia deciziile necesare, pentru că, din vanitate, liderii politici nu acceptau ideea că altcineva e „în față”. Și, desigur, când au declarat pandemia învinsă și ulterior nu au avut curajul să impună certificatul verde ceea ce-a înfrânat campania de vaccinare.

Publicitate

Ciprian Cucu mi-a mai atras atenția asupra unui detaliu: scandalurile de corupție. Cele care apar în mijlocul pandemiei alimentează narațiuni care devin exagerate și ajung teorii conspiraționiste. „De cele mai multe ori, mesajele false pornesc de la un grăunte de adevăr, comportamentul autorităților ar fi trebuit să fie mult mai atent și mai corect”, a completat acesta.

WAR ROOM PENTRU DEZINFORMARE

„Toate dezinformările care au circulat pot fi demontate relativ ușor și puteam face asta în mod serios – un centru de comandă unde să se monitorizeze toate dezinformările și să se și răspundă direct, cu calm, cu date corecte. Concret, să ai oameni, care să răspundă în comentarii, transparent, cu date clare. Plus o pagină sau un grup unde să se răspundă oficial la întrebări. Peste toate astea, trimis scrisori în poștă, mers prin sate din casă în casă cu primarul și medicul. E complicat și necesită resurse importante, dar cred că era realizabil.”

Ciprian Cucu

Platformele – surpriză! – au fost luate prin surprindere de avalanșa de fake news

De la începutul pandemiei, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a numit dezinformarea legată de COVID-19 o „infodemie”. În consecință, le-a cerut giganților tech dreptul de a pune un avertisment în dreptul postărilor de pe rețelele lor sociale care au potențialul de a pune în pericol sănătatea utilizatorilor. 

Companiile nu au fost atât de permisive. Facebook, de exemplu, s-a angajat să includă trimiteri la surse oficiale la postările legate de pandemie și vaccinare, să șteargă postări cu conținut fals și să ofere OMS și altor organizații credit pentru conținut sponsorizat prin care să informeze corect populația. 

Publicitate

Ironic, organizațiile de sănătate au folosit postările promovate pe Facebook mai puțin decât au preconizat inițial, pentru că nu puteau face față dezinformării din comentarii. Conducerea Facebook era conștientă de situație, pentru că cercetătorii lor au avertizat de mai multe ori că postările organizațiilor oficiale sunt parazitate cu comentarii antivaccin.

Am aflat mai multe despre acest eșec datorită documentelor interne dezvăluite de Frances Haugen, inginer de date și fostă angajată a companiei, care a decis să devină avertizoare de integritate. Aceasta a arătat că platforma nu doar că nu stăpânește situația, așa cum declară, ci că nu combate dezinformarea în mod intenționat, pentru că prioritizează profitul în defavoarea siguranței utilizatorilor. 

Ca urmare a leak-ului de date și documente puse la dispoziție presei și autorităților de către Frances Haugen, denumite ulterior Facebook Papers, mai multe publicații importante precum CNN, Politico, Washington Post, WIRED, dar și jurnaliști independenți, cum e Casey Newton, au început să lucreze împreună pentru a procesa și „traduce” informațiile pentru public. Găsești aici o listă cu articolele apărute până acum.

Publicitate

Documentele arată că platformele Meta (noul nume al firmei care controlează Facebook, Instagram, WhatsApp și altele, după rebranding) și algoritmii din spatele lor funcționează de multe ori împotriva utilizatorilor: răspândesc dezinformare, alimentează tensiuni, provoacă dependență, afectează sănătatea psihică a tinerilor și sunt folosite cu știința conducerii de cartelurile de droguri și traficanții de oameni fără ca aceștia să ia măsuri. Atunci când există, eforturile de a rezolva aceste probleme sunt minime și ineficiente, iar oficialii minimizează gravitatea problemelor.

Un raport intern al Facebook concluziona în februarie 2021 că „la un an de la debutul pandemiei, încă nu avem idee de dimensiunea problemei atitudinii antivaccin din comentariile de pe platformă. Sistemele noastre încă nu identifică, depunctează și/sau elimină comentariile antivaccin pe cât ar trebui”. 

Publicitate

O lună mai târziu, alt raport arăta că „dacă capacitatea noastră de a detecta comentarii antivaccin e redusă în conținutul în limba engleză, în alte limbi ea este practic non-existentă”. În raport, angajații companiei atrăgeau atenția că „roboții” platformei verifică degeaba postările, atât timp cât nu se uită și la secțiunea de comentarii, unde s-a observat că dezinformarea e mai răspândită. Altă analiză arată că comentariile antivaccin sunt de două ori mai răspândite decât postările care informează în privința vaccinurilor.

Aaron Simpson, purtător de cuvânt Facebook, a declarat ulterior că aceste rapoarte sunt încă preliminare și că supraevaluează cantitatea de conținut antivaccin.

Moderarea conținutului pe Facebook este cel mult o glumă

Un oficial UNICEF a spus că „Probabil, campaniile noastre ar fi fost mult mai eficiente dacă nu erau parazitate cu comentarii antivaccin”. Aceeași organizație a apreciat că măcar pe Instagram există opțiunea de a prioritiza comentarii (pin top comment). Tot pe Instagram, când postezi ceva legat de vaccin, platforma pune automat și un link la o sursă oficială. Mă îndoiesc însă că un utilizator care deja e convins că vaccinurile sunt rele și postează despre asta o să meargă apoi să se informeze pe site-ul Center for Disease Control and Prevention (CDC).

În aprilie 2021, Facebook a redus numărul de comentarii pe care un utilizator le poate lăsa pe paginile autorităților de sănătate de la trei sute la 13 pe oră. O lună mai târziu au lucrat la algoritm pentru a deprioritiza în newsfeed conținutul antivaccin.

Publicitate

O altă problemă e că moderarea postărilor e foarte ineficientă. Deși peste 90 la sută dintre utilizatorii Facebook sunt din afara Statelor Unite și Canadei, doar 13 la sută din timpul dedicat moderării este alocat conținutului din afara Statelor Unite. Iar conținutul care este moderat de multe ori păcălește sistemul. Asta nu înseamnă că situația stă foarte bine nici când vine vorba de conținutul în engleză, unde sunt alocate cele mai multe resurse.

De exemplu, o postare cu 53 de mii de shares și trei milioane de vizualizări în care se spune că „vaccines are all experimental & you are in the experiment” („Toate vaccinurile sunt experimentale și voi sunteți parte din experiment”) a fost în mod greșit catalogată de platformă ca fiind scrisă în limba română și nu a fost penalizată.

Problemele de moderare la Facebook nu sunt recente. În 2019, ai avut ocazia să afli despre condițiile groaznice în care lucrează moderatorii companiei și impactul negativ pe care jobul ăsta îl are asupra sănătății lor psihice. Pe măsură ce trece timpul și avansează tehnologia, Facebook mută tot mai mult din procesul de moderare în sarcina inteligenței artificiale. Pentru moment, cel puțin, și AI-ul e ineficient.

Publicitate

Jurnalistul Casey Newton a scris despre asta la The Verge între 2013 și 2020, ca apoi să-și lanseze Platformer, un newsletter în care tratează chestiuni de tehnologie și politici. Așa că i-am scris să-l întreb de ce așa greu pentru rețelele sociale să identifice și să elimine dezinformarea.

„Oamenii au viziuni foarte diferite despre ce e adevărat și ce e fals. Apoi, poți folosi informații adevărate pentru a dezvolta o narațiune falsă – de exemplu, pur și simplu postezi toate știrile despre oameni care au avut reacții adverse reale de la vaccin. Ce ne-ar trebui cu adevărat ar fi o campanie amplă de alfabetizare digitală care să-i ajute pe oameni să înțeleagă cum se construiesc narațiuni, ce face ca o publicație să fie de încredere sau nu și așa mai departe”, a explicat Casey Newton pentru VICE.

Deși Facebook se laudă că șterge milioane de postări și comentarii care încalcă reglementările pentru comunicarea din jurul Covid-19, e de ajuns să scrollezi câteva minute ca să-ți dai seama că moderarea conținutului în alte limbi decât engleză e practic inexistentă. Iar când le raportezi vezi că, surpriză, ele nu încalcă standardele comunității.

Poziția oficială a companiei este că nu a contribuit la fenomenul antivaccin. Mai mult, în martie 2021, Mark Zuckerberg a spus că platforma sa va informa și va facilita vaccinarea pentru 50 de milioane de oameni. Informațiile apărute între timp arată însă că modelul de business al companiei și o slabă gestionare a dezinformării mai mult au alimentat tendințele antivaccin. Wall Street Journal a prezentat în detaliu cum promisiunea lui Zuckerberg de a vaccina Statele Unite a fost subminată de propria platformă.

Publicitate

De exemplu, în mai 2020, a devenit popular pe Facebook, inclusiv prin postări plătite, clipul conspiraționist Plandemic, în care se spunea, printre altele, că măștile agravează boala. 

În august 2020, un studiu făcut de Avaaz, rețea de activism online, făcea o comparație între cele mai prolifice zece surse de dezinformare și cele mai prolifice zece surse de informare oficială în ce privește pandemia. A stabilit că primii au de aproximativ patru ori mai multe vizualizări.

Tu știi ce face unchiul tău pe WhatsApp?

Dacă pe Facebook și YouTube situația e greu de monitorizat, pe platforme precum WhatsApp – intră și Telegram aici, da – e imposibil, pentru că informația e criptată de la un capăt la celălalt. Ceea ce e foarte grav, pentru că o simplă aplicație de chat poate avea efecte dezastruoase în societate. În 2018, în India, mai multe persoane au fost linșate pentru că oamenii au crezut că sunt traficanți de copii, influențați de un fake care circula în perioada aia pe WhatsApp, ceva de genul „ambulanța neagră”.

Un studiu din India arată că 30 la sută din populație folosește WhatsApp pentru informații legate de Covid, dintre care cei mai mulți verifică mai puțin de 50 la sută din mesaje înainte de a le da mai departe. 13 la sută dintre cei care au participat la studiu spun că nu au verificat niciodată un mesaj înainte de a-i da forward. Studiul arată și că mesajele care conțin dezinformare și au un link atașat sunt considerate de șase ori mai credibile de către utilizatori. Demonstrează cât de ușor e să manipulezi când te folosești de metoda clasică în care pui o știre sau un studiu care teoretic îți susține ideea, dar știi că cel mai probabil destinatarul nu va sta să verifice ce e în spatele respectivului link.

Publicitate

Studiul a descoperit și că un număr mic de utilizatori e responsabil pentru cele mai multe mesaje date mai departe, indiciu că și aici e un efort concertat în spate. 

De-a lungul timpului, WhatsApp a implementat niște limite în ceea ce privește la câte grupuri poți trimite un mesaj în același timp și afișează mesaje precum „Forwarded many times”, însă asta nu oprește fenomenul.

Cum fentează creatorii de conținut regulile YouTube

Deși YouTube (controlat de Alphabet, care deține și Google) și-a luat angajamentul de a da jos clipuri cu informații false, găsești o grămadă de astfel de conținut pe platformă. E adevărat că au eliminat conținutul care se vede de la o poștă că-i fals, dar rămâne cel cu un discurs mai subtil, care interpretează greșit știri și studii și care se viralizează bine-mersi.

De la debutul pandemiei, YouTube a șters aproximativ un milion de clipuri cu informații false despre Covid. În ultimul an, de pe platformă au fost eliminate aproximativ 130 de mii de clipuri cu dezinformare în ce privește vaccinurile și a dezactivat conturile unor influenceri antivaccin. Printre teoriile din conținutul eliminat sunt acelea conform cărora măștile omoară oamenii, vaccinurile provoacă autism, cancer sau infertilitate sau conțin cipuri.

Publicitate

Matt Halprin, vicepreședinte YouTube, a spus că nu este vizat conținutul în care oamenii vorbesc despre propriile experiențe legate de vaccin, cel în care sunt discutate diferitele politici de vaccinare sau discuții despre campanii eșuate de vaccinare din trecut, atât timp cât informațiile nu sunt false și nu promovează nevaccinarea.

Îți recomand și sper să ai răbdare să urmărești acest eseu video de 50 de minute în care găsești explicații pentru câteva narațiuni antivaxx care trec pe sub radarul YouTube. YouTuberul Shaun îl dă exemplu pe comediantul Jimmy Dore, care până de curând avea un conținut decent, dar și-a schimbat peste noapte abordarea după ce a găsit o vacă de muls în zona conspiraționistă. 

A început dintr-odată să cânte în strună antivacciniștilor, dar într-un mod care să nu încalce politicile platformei. Într-unul dintre clipurile sale, Jimmy Dore amintește de o știre din revista Fortune în care se vorbește despre cum, datorită ratei mari de vaccinare, cei mai mulți bolnavi de Covid din Singapore fac forme ușoare, chiar dacă țara se luptă cu un număr mare de cazuri.

Jimmy citește doar pasajele în care se vorbește despre numărul de cazuri și le ignoră pe cele despre severitatea lor, așa că interpretează știrea ca și cum subiectul ar fi explozia de cazuri în pofida vaccinării. Este o manipulare prin omisiune (cherry picking) și genul de conținut care trece ușor pe sub radarul YouTube. Mai departe face chiar modificări pe textul știrii, pe care o citește ca să-i servească propriei povești, și intră și mai adânc în zona fake news. E o tactică care nu poate fi depistată de vreun algoritm și e greu de interpretat și de un moderator uman – prost plătit și cu sindrom post-traumatic provocat de locul de muncă.

Publicitate

Jimmy Dore e doar un exemplu. E plină platforma de vedete și influenceri care contribuie la scepticism. Unii o fac din convingere, alții pentru că au găsit o cale de a monetiza asta, iar alții pentru atenție și trafic sau doar pentru că le place să fie edgy; cum e Joe Rogan, care spunea că tinerii care se știu sănătoși n-ar trebui să se vaccineze.

Ce-i de făcut?

Giganții tech au demonstrat că nu au nici resursele, nici priceperea și de multe ori nici intenția să modereze conținutul de pe platforme, pentru că ar fi împotriva modelului lor de business. În ceea ce privește mesageria online, ar fi și puțin distopic ca toate conversațiile să fie monitorizate. Însă dacă oamenii ar avea educație media, ar putea filtra mai bine informațiile la care sunt expuși.

Ciprian Cucu a evidențiat trei lucruri importante: lumea în care trăim nu e simplă și oricine susține că există răspunsuri simple nu înțelege mare lucru din realitate sau minte; e bine să ai grijă la mesajele care fac apel la emoții, pentru că de obicei ascund o manipulare; nu e suficient să crezi doar un studiu sau un specialist, ci să urmărești ce zic majoritatea lor.

Octavian Jurma atribuie educației un rol similar vaccinului și consideră că adevărul, odată acceptat, distruge toate minciunile. De exemplu, odată demonstrat că Pământul e rotund, nu mai trebuie demontat că e plat, apoi semi-sferic și așa mai departe. Totodată, puteam anticipa ce ne așteaptă, pentru că problema mișcării antivaccinare e de mult timp în România. Educația – atât media, cât și sanitară – ar fi prevenit problema. Jurma a rezumat lucrurile astfel: „În școala românească nu este cultivată gândirea critică, ci obediența față de autoritate. Dacă Facebook este perceput ca autoritate, s-a terminat jocul.”

E greu de pus în cifre efectul pe care rețelele sociale le au asupra fenomenului antivaxx. Mai ales când marii jucători de pe piață nu pun la dispoziție cercetătorilor toate datele necesare, după cum a detaliat Ethan Zuckerman, cercetător media. Mai mult, Casey Newton este de părere că rețelele sunt, pur și simplu, depășite de problemă. „Sunt atât de mari încât nu au cum efectiv să monitorizeze dezinformarea. Apoi, nu există un consens asupra ce e dezinformare și ce nu”, a adăugat el. 

Dezvăluirile Facebook Papers confirmă treaba asta. La o întâlnire din septembrie, conducerea Facebook a discutat dacă platforma nu a devenit prea mare, cu prea mult conținut pentru a mai putea fi administrat corespunzător. „Am creat mașinăria asta pe care acum nu o mai putem controla” a fost ideea câtorva de acolo.

Chiar dacă multe idei sunt demontate de doctori, oameni de știință sau fact checkers, dezinformarea se viralizează mereu mai mult decât demontarea ei. E mai tentantă o teorie simplă și bombastică, cu iz de conspirație sau care îți validează preconcepțiile, care-ți activează și distorsiunea de confirmare, decât explicația științifică, lungă și plictisitoare, care demonstrează falsul.

Problema nu este doar imediată și doar legată de Covid. Pe lângă prelungirea pandemiei din cauza ezitării în ceea ce privește vaccinarea, oamenii devin mai sceptici și față de alte vaccinuri. Și tocmai a devenit o realitate riscul reapariției bolilor care pot fi prevenite și pe care le credeam eradicate.

Pe parcela de pământ românesc, situația stă chiar mai prost. Din cauza nivelului redus de alfabetizare media din societatea românească și a unui sistem de educație care nu pune accent pe gândirea critică, cetățenii ajung să pună mai mult preț pe ce spun Diana Șoșoacă, Olivia Steer, cineva dintr-un grup de WhatsApp de părinți sau un troll de pe net când iau decizii medicale decât pe recomandările medicilor și experților în sănătate publică. Nu te poți feri de dezinformare, dar certitudinea e că poți dezvolta anticorpii necesari pentru a o combate.