Rusia a invadat Ucraina: Tot ce trebuie să știi despre cum a pornit războiul de lângă România

Vladimir Putin, președintele Rusiei, și-a pregătit acțiunea din Ucraina, din 24 februarie, cu o recunoaștere a independenței regiunilor Donețk și Luhansk. Atacul de acum a fost anunțat printr-o declarație difuzată la 5.30, ora Moscovei – Putin a spus că operațiunea vizează demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, dar la fel de bine putea spune orice ca să-și justifice demersul. Președintele rus susține astfel că acțiunea de acum e doar un răspuns la solicitările republicilor populare din Donbas. 

Antony Blinken, secretarul de stat american, a spus înainte de anunțul oficial că Rusia va invada Ucraina „înainte ca noaptea să se termine”. El a susținut că Rusia și-a poziționat forțele la punctul final de pregătire peste granițele Ucrainei la nord, la est, la sud. „Totul pare să fie pregătit pentru ca Rusia să se angajeze într-o agresiune majoră împotriva Ucrainei. [...] Nu pot să pun o dată sau o oră exactă, dar totul este pregătit pentru ca Rusia să avanseze”, a spus acesta, citat de Europa Liberă.

Atacurile din 24 februarie au venit după câteva luni în care Rusia și-a pregătit trupe la graniță, cu circa 190 de mii de militari poziționați. După anunțul lui Putin, după aproape jumătate de oră, ministrul de Externe al Ucrainei a anunțat, pe Twitter, că Rusia sub comanda lui Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei. „Orașele pașnice ucrainene sunt sub atac. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Momentul pentru a acționa este acum”, a transmis Dimitri Kuleba. La primele ore ale dimineții au fost raportate explozii în Kiev, Odesa, Harkov, Dnieper sau Mariupol.

Imagini din Harkov din dimineața zilei de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina

Din partea României, președintele Klaus Iohannis a caracterizat acțiunea drept o agresiune pe care o condamnă în numele României. A spus, totodată, că este o altă încălcare foarte gravă a dreptului internațional, a suveranității și integrității Ucrainei. „[Invazia] va fi întâmpinată cu cea mai fermă reacție din partea comunității internaționale, provocând consecințe masive și cele mai grave costuri”, a adăugat Iohannis într-un mesaj pus pe Twitter.

Cât președintele Ucrainei Volodimir Zelenski le-a transmis cetățenilor să-și păstreze calmul și a decretat legea marțială, în diverse zone din Ucraina au fost filmate trupe ale Rusiei parașutate. A fost astfel încă o dovadă că e o invazie purtată pe toate căile: terestru, aerian și maritim. Ucraina a fost atacată de Rusia din trei flancuri: Crimeea din sud și Donbas din est și nord-est. Totodată, trupe ale Rusiei din Belarus au intrat în Ucraina. Înainte de invazie, Putin și președintele Belarusului Alexander Lukașenko s-au auzit la telefon ca să pregătească momentul. Deocamdată, Lukașenko susține că armata sa nu participă. Altfel spus, Belarus lasă doar cale liberă.

Liderii altor țări au transmis că vor sancționa acțiunile Rusiei. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a transmis că Putin nu va fi lăsat să distrugă arhitectura de securitate a Europei. „Uniunea Europeană este alături de Ucraina și cetățenii săi”, a adăugat aceasta. Ursula von der Leyen a subliniat și că UE va oferi în continuare asistență politică, financiară și umanitară, și coordonează răspunsul Uniunii cu cel al partenerilor internaționali, inclusiv NATO și G7. Joe Biden, președintele Statelor Unite ale Americii, a transmis că se va întâlni cu liderii G7 și alți aliați ca să discute sancțiunile care vor fi aplicate Rusiei ca urmare a invaziei.

Acțiunile Rusiei contra Ucrainei sunt deja vizibile economic. În primele ore ale zilei de 24 februarie rubla rusă a scăzut cu aproape zece la sută până la un minim record. Yenul și dolarul american au crescut, împreună cu aurul și alte mărfuri valoroase, cum ar fi nichelul și grâul. Companiile emblemă ale Rusiei n-au dus-o mai bine: Gazprom s-a prăbușit cu 55 la sută pe bursa de la Moscova, Lukoil cu 46 la sută, Rosneft cu 47 la sută, iar Sberbank cu 20 la sută. Pierderile ajung la sute de miliarde de dolari. Bursele din Moscova și Sankt Petersburg au suspendat tranzacționarea.

Pe fondul incertitudinilor, prețul petrolului a sărit peste o sută de dolari pentru prima dată în mai mult de șapte ani. În Ucraina, în special în Kiev, oamenii își retrag banii cash și își alimentează mașinile, ceea ce era de așteptat. Capitala a fost deja ținta atacurilor.

Aproape de 8.30, Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat că a interceptat un avion ucrainean în nordul României. Două avioane F-16 ale armatei române au interceptat un avion Suhoi 27 al Ucrainei. A fost forțat să aterizeze în jurul orei 7 la Bacău. „După aterizare, pilotul militar ucrainean s-a pus la dispoziția autorităților române, urmând a fi luate măsurile legale care se impun în aceste situații”, se arată în comunicatul MApN.

În jurul orei 9, separatiști susținuți de Rusia în estul Ucrainei au declarat că au capturat orașele Shchastia și Stanytsia Luhanska din regiunea ucraineană Luhansk, după cum a transmis agenția de presă RIA, citată de Europa Liberă. După acest anunț a venit și cel conform căruia convoaie militare rusești au trecut în Ucraina în regiunile nordice Cernihiv și Sumî, precum și în regiunile estice Luhansk și Harkov. 

Un lucru de care Vladimir Putin s-a plâns constant în ultimul deceniu e că Ucraina se apropie prea mult de UE și NATO. Astfel, dacă Ucraina ar deveni membră NATO, ar avea graniță direct cu Rusia – deocamdată nu e membră, dar chiar și așa Rusia a cerut ca NATO să se angajeze să nu admită niciodată Ucraina în cadrul alianței, lucru pe care membrii NATO l-au respins. În acest context, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a spus că în urma invaziei Ucrainei de către Rusia a solicitat Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea Articolului 4 din Tratatul de la Washington. 

În esență, articolul 4 e un mecanism de consultare între aliaţi cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor. Aici ar intra și România, că ce se întâmplă în Ucraina e al dracului de aproape de noi. Aceeași solicitare a fost făcută de Polonia și țările baltice.

Până la ora 11, autoritățile din Ucraina au spus că au fost uciși 50 de ocupanți ruși – au fost distruse șase avioane și două elicoptere rusești. Poliția ucraineană a anunțat că vor fi distribuite arme veteranilor militari din Ucraina ca răspuns la acțiunea Rusiei. 

În tot acest context, China și-a sfătuit cetățenii să pună steagul țării pe mașini, ca măsură de siguranță. Nu a condamnat însă invazia. „Cerem tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere pentru a evita ca situaţia să scape de sub control”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei chineze Hua Chunying. Aceasta a respins caracterizarea acțiunilor drept o invazie și, totodată, a spus că toate ţările ar trebui să colaboreze pentru a proteja securitatea energetică globală. 

În contextul energiei, ministrul Energiei din România Virgil Popescu a spus că există un grup de lucru la minister cu Transelectrica și Transgaz pentru a discuta de eventualele probleme cu alimentarea. Guvernul a anunțat că monitorizează și evaluează intrările și ieșirile de gaze naturale pe toate rutele din țară, pentru a putea lua, în funcție de evoluția situației, măsurile necesare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale.

Tot în ceea ce privește România, MApN a anunțat aproape de prânz că o navă militară rusă oprește navele comerciale care se îndreaptă spre porturile ucrainene​. „Din datele de monitorizare obținute de structurile Forțelor Navale Române, rezultă că o navă militară rusă, care se află în apele internaționale ale Mării Negre, la limita de nord a Zonei Economice Exclusive a României (în afara acestei zone), deviază sau oprește navele comerciale aflate în marș către porturile ucrainene. Nu confirmăm informațiile referitoare la o posibilă agresiune rusească în zona Insulei Șerpilor”, a transmis Ministerul. Insula Șerpilor în sine are o istorie bogată între România și Ucraina. La capătul unui proces care a ținut 11 ani, România a avut câștig de cauză pentru aproape zece mii de metri pătrați din platoul continental. Bogdan Aurescu a reprezentat România atunci.

Pe subiectul invaziei, Ucraina prin Statul Major General al Forțelor Armate a publicat câteva fotografii în care spune că a capturat doi „invadatori ruși”. Aceștia poartă însemnele Rusiei și au lipite pe mâini și pe picioare fâșii roșii.

Pe scurt: nimeni nu știe. Ce-i în favoarea României e că face parte din NATO și din UE și, astfel, o posibilă invazie e departe. Totuși, ce se va întâmpla fără îndoială – și, de fapt, deja se întâmplă – e că România va trebui să gestioneze într-un fel sau altul fluxul de refugiați. La punctul de trecere a frontierei din Sighetu Marmației au ajuns, pe jos, zeci de cetățeni din Ucraina care vor să intre în România de teama războiului. O situație similară e și la Suceava, unde ajung oameni care fug prin Cernăuți. MApN susține că România ar putea adăposti circa cinci sute de mii de refugiați. Cât va putea prelua România, de fapt, e incert. 

În următoarele zile, săptămâni și luni așteaptă-te la o dezinformare masivă din partea pro-rușilor din România, dar și din partea Rusiei cu țintă Europa. Deocamdată există o singură certitudine: Ucraina a fost invadată de Rusia sub așa-zisa protecție a celor care vor independență. Asta nu explică însă cum a ajuns atacul până la Kiev și cum Rusia s-a pregătit ca de un război în toată regula în ultimele luni.

Aproape de ora 14 au apărut imagini cu un atac aerian asupra aeroportului Antonov din Kiev. Videourile care au apărut online arată elicoptere și avioane de atac, unele dintre ele lovite de antiaeriana ucraineană. De asemenea sunt vizibile elicoptere de transport trupe Mil MI-8, ceea ce sugerează că este în desfășurare un desant aerian. Acesta este un aeroport internațional de marfă.

Potrivit estimărilor anterioare ale autorităților americane, invazia Ucrainei de către Rusia ar putea duce la moartea sau rănirea a peste 50 de mii de civili. 

În caz că te mai întrebi de ce Putin vrea, de aproape opt ani, să atace Ucraina, ei bine, a zis-o el, după cum subliniază Vox. Publicația susține că președintele rus a expus ideile naționaliste care îl animă – și a contribuit la provocarea crizei din Ucraina. Discursul despre cum Ucraina nu e o țară legitimă, care există pe un teritoriu istoric și de drept rusesc, e cel puțin explicația lui Putin. „Această combinație – un regim anti-rus în ceea ce Putin consideră drept teritoriu rusesc pe drept, populat de oameni pe drept ruși – este inacceptabilă pentru el. [...] În mintea lui Putin, acești factori sunt inseparabili într-o narațiune istorică și ideologică complexă. Înțelegerea crizei actuale, și poate chiar rezolvarea ei, înseamnă a lua în serios aceste idei naționaliste.”

De altfel, Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune Russia-1, că Rusia nu a atacat pe nimeni niciodată în întreaga ei istorie. Exemplele însă se întind pe mai bine de 450 de ani și se pare că sunt departe de a se fi încheiat.