Relație

Singurătatea schimbă felul în care creierul tău percepe relațiile

Studiul ăsta a scos la iveală ce valoare le oferă creierul celor mai buni prieteni, cunoștințelor și vedetelor.
17.7.20
izolare, singuratate, prieteni
Foto de Inzmam Khan / Pexels

  

Singurătatea poate fi oribilă. Te alienează de mediul înconjurător, te face să pari neînțeles și indezirabil, iar asta îți afectează percepția. Un studiu publicat în jurnalul științific J. Neurosci spune că singurătatea afectează și felul în care creierul percepe oamenii și relațiile din viața ta.

Studiul s-a concentrat pe cortexul prefrontal medial (MPFC) - partea asociată cu reprezentarea sinelui. A vrut să înțeleagă felul în care oamenii au înregistrat reprezentarea altor oameni în creierul lor, în funcție de cât de bine s-au putut conecta cu identitățile celorlalți.

Publicitate

„Conexiunea socială e critică pentru o ființă umană, însă felul în care creierul nostru reflectă atașamentul nostru pe alte persoane rămâne o enigmă”, spun autorii Andrea L. Courtney și Meghan L. Meyer în studiu. „Creierul social pare să creeze o hartă a legăturilor interpersonale, iar modificările din această hartă pot explica de ce persoanele singuratice spun lucruri ca sunt oameni în jurul meu, dar nu sunt cu mine.” Studiul lor a vrut să exploreze și felul în care singurătatea afectează percepția asupra relațiilor.

Cei 43 de participanți din teste au fost rugați să se concentreze pe 16 persoane diferite: ei înșiși, prieteni apropiați sau familie, cunoștințe și celebrități. Apoi li s-a cerut să-și descrie sentimentul de singurătate și cât de apropiați se simțeau de fiecare persoană în timp ce creierul lor era monitorizat.

Rezultatele studiului au arătat că creierul a păstrat o rețea de cercuri sociale bazate pe apropiere. Când te gândești la tine, o parte din creier se aprinde, iar când te gândești la alții, o altă parte face același lucru. La persoanele care nu se simt singure, cele două părți se suprapun când se gândesc la un prieten apropiat. Pentru cunoștințe, suprapunerea e mai mică, dar tot există.

Dar în cazul persoanelor care se descriu ca fiind solitare, partea din creier care se aprinde când se gândesc la ei sau la alții e complet separată. Ei pun toți oamenii în același loc, indiferent de gradul de apropiere, departe de ei înșiși. Ceea ce înseamnă că tiparul pentru contactele apropiate devine mai degrabă ca cel pentru cunoștințe și vedete, iar barierele dispar.

„Te-ai aștepta să existe o diferențiere între persoanele apropiate și cunoștințe, dar de fapt vezi mai puțin așa ceva la persoanele care sunt singure”, a zis Courtney pentru CNN. „Singurătatea poate avea ca sursă mai multe situații, printre care un mecanism de apărare față de amenințările sociale și riscul de a fi respins.”

Publicitate

Deși studiul a fost făcut pe un eșantion foarte mic, ridică totuși niște întrebări: Oare singurătatea influențează felul în care creierul percepe relațiile? De unde vine discrepanța asta între participanții care se descriu ca fiind singuri și cei care cred opusul?

Vine la țanc având în vedere perioada asta în care mai toți ne-am simțit puțin mai singuri din cauza izolării. Cu cât stăm mai mult în casă cu interacțiune minimă, legătura noastră cu alte persoane se subțiază.

Dar ce poți face ca să reduci din senzația asta? „Vorbește cu prietenii ca să vă redescoperiți și să vă apropiați din nou”, a adăugat Courtney. „Poate că subestimezi cantitatea de sprijin pe care o primești de fapt.”

Articolul a apărut inițial pe VICE IN.